Acum aproape 600 de ani turcii foloseau drumul să jefuiască Transilvania, iar astăzi îl reconstruiesc pentru 4,8 miliarde de lei

Turcii reconstruiesc drumul pe care acum aproape 600 de ani îl foloseau pentru a jefui Transilvania. Trei dintre cele patru tronsoane din Autostrada Sibiu – Făgăraș vor fi construite de o asociere de firme turcești. Cele trei contracte ajung la aproape un miliard de euro fără TVA, ceea ce arată că în istorie nimic nu este definitiv.

O figură istorică precum sultanul Murad al II-lea cel mai probabil nu ar înțelege  ce se întâmplă acum, în acest colț al Europei. Acesta invada Transilvania în 1438 și trecea prin „foc și sabie” o serie de orașe. Armată otomană condusă de sultan a devastat atunci Sebeșul, Mediașul și Sighișoara și chiar dacă nu au reușit sp cucerească Sibiul și Brașovul, orașele sunt atacate, iar turcii se retrag apoi prin pasul Bran, cu o pradă bogată.

Citește și: Autostrada Transilvania: mega-viaductele au fost scoase din contractul cu Umbrărescu

Aproape 600 de ani mai târziu, urmașii urmașilor sultanului Murad primesc de la români contractul de realizare a trei din cele patru tronsoane din Sibiu – Făgăraș, denumit și „Drumul de sub munte”. Cea mai mare parte a banilor provin din fonduri europene, scoase din visteria țărilor europene.

Alte articole

Un gigant turc angajează masiv la noi în țară. Sunt disponibile 1.000 de locuri de muncă, iar salarile pot ajunge până la 7.500 de lei

Sorin Grindeanu: Sunt în lucru circa 800 de kilometri de autostradă sau drum expres. În patru ani, ar trebui să se circule pe 1.000 de kilometri noi

Istoricul Răzvan Pop spune că nu se poate spune cu precizie când au fost folosite drumurile care legau Făgărașul de Sibiu, în timpul campaniilor de jaf întreprinse de otomani, în urmă cu 500 – 600 de ani. Acesta admite că este posibil ca aceste rute să fi fost folosite, dar nu neapărat ca drumuri principale de deplasare.

„În Transilvania, în ideea de cotropire a acestei provincii sau de atacare a acestei provincii, accesul se făcea prin văi sau prin pasuri. Aș îndrăzni să spun că zona cea mai interes, cea mai folosită era între întrosura Buzăului și pasul Bran Rucăr dinspre direcția Brașovului. Da, pentru că de acolo se puteau răspândi în toată Transilvania, toate aceste armate.

În nord, zona Bistriței și văile și toate acele pasaje montane erau folosite de armatele externe și de asemenea Valea Oltului, dacă ne gândim strict la zona Sibiului. Modul în care înaintau, dacă ne gândim relația Brașov-Sibiu, o putem gândi pe cel puțin trei drumuri. Ar fi drumul de  sub munte, adică oarecum actualul drum, actuala linie a drumului național, deci cea care merge pe sub munte, dinspre Brașov, spre Făgăraș și spre Sibiu.

Drumul predilect mai degrabă era drumul satelor săsești, deci se mergea prin drum prin zona Rupea, apoi Cincu și este intra pe valea Hârtibaciului, dinspre Agnita sau se mergea pe alt drum, spre Sighișoara și de acolo se putea coborî spre Sibiu. Este foarte greu de spus exact, pentru că în România nu avem arheologia acestor drumuri și nu știm clar armatele otomane pe care drum l-ar fi ales în incursiunile lor”, explică Răzvan Pop, potrivit turnulsfatului.ro.

Istoricul relatează că Sibiul a avut un rol important în apărarea zonei de armatele turcești.

„Ceea ce știm este că Sibiul a fost atacat, dar nu de niște armate de mari dimensiuni. Prima dată în 1438 și apoi în 1442 avem o serie de atacuri ale armatelor otomane, repet nu foarte serioase.

Unul dintre ele apărut puțin mai serios, cronicile spunând că a fost nevoie de intervenția militară a voievodului, deci a lui Iancu de Hunedoara, dar în rest nu putem vorbi de niște atacuri foarte grele. Pe de altă parte, nu au fost bătălii foarte serioase în jurul Sibiului cu otomanii.

Cred că cea mai serioasă este în prima jumătate a secolului al 15-lea, atunci când o bătălie se dă în afara cetății Condu, în care primarul Sibiului, Anton Trautenberger, participă. Este o bătălie victorioasă pentru armatele Transilvaniei, și, de asemenea este bătălia de la Câmpia Pâinii, în care și armatele sibiene participă, alături de armatele coordonate de primarul Sibiului Georg Hecht.

Repet, nu pot să spun cu siguranță care ar fi drumul exact pe care o astfel de armată l-a avut spre Sibiu, dar putem deduce că o joncțiune sau o legătură pe care armatele otomane le puteau face în drumul lor spre Sibiu se putea face și parcurgându-se drumul de sub munte prin acea veche ”terra valahorum” și ”bisenorum” spre Sibiu, și unindu-se cu armatele care intrau de pe Valea Oltului”, a completat Răzvan Pop.

Citește și: Autostrada Transilvania: STRABAG a realizat 42% din lucrările la lotul Chețani – Câmpia Turzii, pe care vrea să îl finalizeze în 2023, în ciuda ploilor din iunie

Autostrada Sibiu – Făgăraș, o investiție de aproape 7 miliarde de lei, are o durată de realizare de patru ani, iar trei dintre cele patru loturi vor fi executate de o asociere de firme turcești, condusă de compania Makyol. Societatea realizează loturile 1, 3 și 4.

Lotul 1 Boița – Avrig are o lungime de 14 km și include 23 de poduri și viaducte, din care un viaduct de 911 metri de o complexitate ridicată, după cum a transmis ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu.

Constructorul va avea la dispoziție 48 de luni (12 luni pentru proiectare și 36 pentru execuția a lucrărilor) și pentru finalizarea celor 17,61 km ai tronsonului 3din autostrada Sibiu – Făgăraș, cuprins între Arpașu de Jos (DN1) și Sâmbăta de Sus (DJ105B).

Tronsonul 4 al autostrăzii Sibu – Făgăraș, în lungime de circa 16,26km plus 5,6km drum de legătură, va fi și el construit de asocierea de firme din Turcia, care va avea la dispoziție 12 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție.