Numărul mari de voturi primite (132) în comparaţie cu cele 10 pentru judecătorul Panţîru şi 7 pentru judecătorul Streteanu, această delimitare precisă, ne dovedeşte extrem de limpede că nu a fost niciun dubiu în alegerea doamnei Motoc de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei de la Strasbourg. Spre onoarea nostră candidatura domniei sale s-a bucurat de o poziţie valoroasă cu desăvârşire. S-a distanţat în mod evident prin pregătirea profesională şi experienţa de judecător la instituţiile de prestigiu din Europa şi America. Aşa cum se arată în decizie, candidatura judecătoarei Motoc a fost pe drept cuvânt „cea mai calificată candidatură”.
Este o lecţie pentru România şi un semn de avertizare pentru instituţiile esenţiale ale ţării nostre şi mai ales pentru politicieni. Constat pe zi ce trece că din păcate România încă ar trăi într-o epocă uitată a Evului Mediu. Drept dovadă stă ruşinosul aviz negativ dat de comisiile juridice ale Parlamentului României în 26 iunie, aviz ce a venit pe aceaşi traiectorie cu campania murdară desfăşurată în mod repetat şi nedrept de diverse publicaţii şi televiziuni de a lungul ultimilor doi ani.
Iulia Motoc a început ca judecător în ţară (Bucureşti) şi a continuat pe plan internaţional, să amintesc aici doar funcţia de Vice-Preşedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului, reprezentant al României la Organizaţia Naţiunilor Unite (2010-2012) sau cea de Raportor Special al ONU pentru drepturile omului, s-a remarcat şi printr-o pregătire şi activitate academică de înaltă ţinută, întâi prin studiile serioase de drept şi filosofie, în România şi în Franţa, obţinând titlul de doctor în drept internaţional (Universitatea „Paul Cézanne” Aix – Marseille III, 1996) şi doctor în etică (Universitatea din Bucureşti, 1999) iar în prezent este profesor universitar şi conducător de doctorat la Facultatea de Ştiinţe Politice (Universitatea din Bucureşti) şi totodată director al masterului european în drepturile omului de la Veneţia.
Citeşte mai mult pe adevarul.ro