Oamenii de ştiinţă au analizat ADN-ul extras din dinţii acestor schelete şi au aflat că ciuma bobonică, provocată de înţepătura puricilor infestaţi, a suferit o mutaţie şi s-a transmis apoi de la om la om, devenind o formă mult mai periculoasă şi mai contagioasă, scrie descopera.ro.
Forma pulmonară a ciumei afecta plămânii bolnavilor şi se transmitea prin tuse sau strănut, fiind fatală în oraşele foarte aglomerate ale Europei medievale.
Rata de supravieţuire era foarte mică, bolnavii putând muri în doar 24 de ore de la apariţia primelor simptome. Astfel se explică de ce ciuma a făcut aşa de multe victime–peste 75 de milioane în intreaga Europă.
Cele 25 de schelete au fost găsite anul trecut de muncitorii care lucrau la proiectul Crossrail, lângă Piaţa Smithfiled, în Londra. Istoricii cred că aici ar putea exista mii de alte schelete, care au fost îngropate la comun, în timpul pandemiei, în jurul anului 1348.
Citeşte şi Un american s-a îmbolnăvit de CIUMĂ după ce a fost muşcat de o pisică
În urma testelor ADN, cercetătorii au identificat bacteria Yersinia pestis, care provoacă ciuma bubonică şi pulmonară.
Tim Brooks, expert în boli infecţioase, spune că ciuma bubonică nu ar fi putut provoca un număr aşa de mare de morţi în timpul epidemiei.
El crede că, în organismul unor bolnavi, această bacterie a suferit o mutaţie, provocând forma pulmonară a bolii, care era mult mai contagioasă.