„Un prim domeniu pe care il propun este reprezentat de cel al democratiei reprezentative – model aparut dupa revolutia industriala. El se bazeaza pe delegarea, prin vot, de catre cetateni, a dreptului ca un numar de reprezentanti sa decida masurile potrivite pentru intraga societate. In ultima vreme, in mod evident, increderea in alesi si in deciziile lor a scazut foarte mult. Acest lucru se bazeaza si pe multiplicarea retelelor sociale care creeaza iluzia pentru multi ca ei stiu cel mai bine. In anumite cazuri se genereaza in acest fel si un anumit tip de „mandat imperativ” asupra reprezentantilor. (Un exemplu recent l-au constituit presiunile asupra lui Iohannis ale unui dentist din Marea Britanie si ale unui grup de #rezist pentru retragerea decoratiei mele. Decizia luata a avut o clara conotatie electoral-politica).
Mai apare un fenomen interesant – disiparea lenta a partidor politice si a sindicatelor in conditiile in care se pune problema eficientei regimurilor politice in „razboiul” contra coronavirusului. Sunt mai eficiente regimurile democratice sau cele autoritare? China, cu un regim considerat autocratic, este data ca exemplu de eficienta, spre deosebire de Italia sau Spania care au luat decizii (nepopulare) cu intarziere.
Sigur ca in timp de razboi sau de criza grava creste sentimentul de patriotism si de loialitate fata de conducatori, pornind de la ideea ca in acest fel cetatenii vor fi mai bine protejati.
Chestiunea delicata este aceea ca modul de functionare din regimul de urgenta, eliminarea, practic, a parlamentului din sistemul major de putere in care nu mai conteaza decat componentele executive, bazate pe armata, politie, jandarmerie, va crea tentatia de acceptare si ulterior crizei covid-19 a unei posibile tranzitii spre un regim autocratic”, scrie Adrian Năstase pe blog.
„Gaita e tentata de tot ce e stralucitor”, mai scrie Năstase, într-un post scriptum.