„Analizând răspunsurile candidatei la interviu, Secţia pentru procurori reţine că aceasta nu a demonstrat o conştientizare adecvată a diferenţei şi interdependenţei dintre principiul independenţei procurorului şi cel al subordonării ierarhice, aspect deosebit de important mai ales în contextul exercitării unei funcţii de conducere în cadrul Ministerului Public.
În acest sens, referitor la alegaţia „Eu nu am fost niciodată un procuror independent, lucrez la în Ministerul Public”, Secţia pentru procurori remarcă existenţa unei confuzii evidente referitoare la noţiunea de independenţă, împrejurare de neconceput într-un astfel de cadru (….)
Confuzia doameni procuror este cu atât mai gravă cu cât denotă o atitudine ideatică submisivă, care nu este congruentă cu calităţile necesare persoanei ce va deţine cea mai înaltă funcţie de la nivelul DNA. Secţia pentru procurori apreciază că, la nivelul întregului sistem şi cu atât mai mult la nivelul DNA, este necesar a se asigura ocuparea funcţiilor de conducere de către persoane care să reprezinte o garanţie a independenţei şi imparţialităţii înfăptuirii justiţiei.
Or, transmiterea unui mesaj public ce denotă existenţa unor factori externi cu posibile influenţe decizionale poate genera un impact negativ asupra încrederii în justiţie. (….)
Referitor la aptitudinile manageriale necesare funcţiei pentru care doamna procuror candidează, Secţia a remarcat, cu ocazia interviului, o rezistenţă scăzută la stres, o capacitate de analiză şi de sinteză reduse, precum şi anumite sincope în raportarea sa la anumite valori precum onestitatea şi imparţialitatea, atribute indispensabile personalităţii managerului. (…)
Analizând afirmaţia doamnei procuror privind necunoaşterea Protocolului încheiat între de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu SRI în luna decembrie 2016, prin această raportare la funcţia de conducere exercitată de aceasta în perioada 01.01.2012 – 01.01.2018, dar şi la cadrul legal indicat, Secţia pentru procurori apreciază că necunoaşterea unuia dintre documentele clasificate înregistrate în cadrul unităţii de parchet în care candidata îşi desfăşura activitatea, poate denotă o atitudine neglijentă în exercitarea funcţiei.
De asemenea, dezinteresul relevat de doamna procuror în cuprinsul interviului, manifestat cu ocazia comunicării pe cale ierarhică a Protocolului mai sus menţionat, când aceasta s-a mulţumit să ia la cunoştiinţă, conform susţinerilor sale, exclusiv de adresa de înaintare, dovedeşte superficialitate în exercitarea atribuţiilor specifice (…)
Nu în ultimul rând, Secţia pentru procurori observă că doamna procuror Florea Adina nu cunoaşte modul concret în care se desfăşoară activitatea în cadrul unităţii/structurii pentru a cărei conducere candidează şi care reprezintă unul din indicatorii în baza căruia se realizează Verificarea cunoştiinţelor şi calităţilor specifice funcţiei pentru care şi-a depus candidatura, criteriu stabilit prin Hotărârea nr. 105/02.04.2013. În acest sens, se reţine că doamna procuror a afirmat pe parcursul interviului că nu cunoaşte în concret activitatea DNA, aşa încât nu poate să evalueze activitatea acesteia (…)
Faţă de considerentele reţinute mai sus, (…) Secţia pentru procurori apreciază că doamna procuror Florea Adina nu îndeplineşte exigenţele necesare din perspectiva numirii în funcţia de procuror şef al DNA„, se arată în fragmentele de raport publicate de G4Media.ro.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat vineri dimineaţă că Ministerul Justiţiei a primit avizul de la CSM privind desemnarea Adinei Florea în funcţia de procuror-şef DNA şi că acesta va fi analizat luni, apoi va fi luată o decizie. Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea de numire a Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.