Informațiile apar într-un articol publicat de Libertatea. Polițiștul i-ar fi cerut interlopului informații. A fost trimise la adrese care aparțineau de fapt unor rivali, dintr-un alt clan. Iar acest al doilea clan primea și el informații, de la șefii poliției din Caracal.
În Caracal grupările Rădoi și Oacă și-au împărțit orașul, județul, magistrații și poliția. Iar Alexandra a picat practic la mijloc în războiul dintre taberele care încearcă s-o elimine pe cealaltă, folosindu-și aliații din structurile statului, scrie Libertatea.
Astfel, şi gruparea Rădoi, şi gruparea Oacă ştiau ce discută poliția pe WhatsApp în timpul căutărilor Alexandrei şi aveau toate detaliile căutării fetei.
Libertatea a publicat două copii ale discuțiilor pe WhatsApp din ziua dispariției fetei, obținute de jurnaliști de la fiecare grupare în parte.
Ambii șefi au mărturisit ziarului că au „spioni și informații” din tabăra adversă.
Pe 25 iulie 2019, la ora 17.00, după șase ore de la apelurile la 112 ale Alexandrei Măceșanu, șeful operativ al IPJ Olt Nicolae Alexe l-a sunat pe Remus Rădoi, zis și ”Codiță”, liderul uneia dintre cele două grupări care domină prin forță brută, contracte cu statul și informații județul Olt.
Polițistul i-a dat șefului grupării numere de telefon și indiciile mașinii suspectului.
Rădoi i-a spus lui Alexe unde să mobilizeze echipele în căutarea fetei: în comuna Redea, fără nici o legătură cu cartierul Bolt și digul despre care vorbea Alexandra la 112. ”OK”, i-a răspuns comisarul șef, într-un alt mesaj.
Cum prima căutare a eșuat, Rădoi i-a mai dat polițistului încă o adresă, tot din Redea, și anume acasă la frații Remus și Valentin Andreescu. Ambele percheziții au dat greș!
A mai urmat o percheziție, de asemenea ratată.
Raportul MAI:
„Au fost demarate cele 3 percheziții domiciliare în baza mandatelor obținute, comisar șef Alexe Nicolae participând efectiv la una dintre percheziții, iar adjunctul pe linie de ordine publică la o altă locație, la niciuna din cele 3 nefiind obținute date sau indicii relevante în depistarea minorei”, se arată în raportul Ministerului Afacerilor Interne prezentat către CSAT.
„Procurorul, discutând cu echipa de localizare, le-a comunicat că au fost percheziționate 3 locații, fără a avea vreun rezultat și nu-și explică tehnic unde este problema”, scrie în același document.
Nicușor Oacă spune: „Nu sunt un înger, sunt cercetat într-un dosar de cămătărie, dar e clar că șeful de poliție Alexe și cu Rădoi n-au crezut că fata e răpită de un tip izolat, cum e Gheorghe Dincă, ci au fost convinși că e opera unei rețele, a mea, deși niciodată noi n-am fost băgați în proxenetism”. Rivalul său, Remus Rădoi, spune: „Oacă a fost cercetat exact pentru proxenetism”.
De altfel, Rădoi a explicat de ce a trimis poliției indicii despre asociații lui Oacă în ziua căutării Alexandrei.
Rădoi a povestit că la dosarul 34/D/P/2018, cercetat de DIICOT Olt, există probe în care fete „au fost duse în Germania de Clanul Oacă și obligate să se prostitueze, după ce au fost lăsate fără buletin”.
Potrivit declarațiilor ferme ale lui Rădoi, iar toată discuția cu el a fost înregistrată de către Libertatea cu acceptul său, „clanul Oacă este protejat de Mirea și Humă, șefii Poliției din Caracal, demiși după drama recentă”. Un alt om pe care asociații lui Oacă îl descriu ca pe un „tip harnic și drept” este procurorul Popescu, cel care a decis să stea la poarta răpitorului până se face dimineață. „Oamenii de aici nu au încredere în poliție”
Întrebat de ziar dacă e normal să aibă, prin firmele sale de pază, „o poliție paralelă”, Rădoi a spus că „oamenii de aici nu au încredere în poliție și atunci vin la noi!”.
Nicuşor Oacă: „Dacă ai făcut percheziții la trei adrese – și foarte bine că au făcut și la prietenii mei -, de ce te-ai oprit la a patra și ai stat în fața porții până dimineață? Vă dau eu răspunsul: pentru că erau atât de siguri că fata e traficată de noi că au așteptat flagrantul. Numai că fata era la un nebun!”.