Un nou studiu sugerează că utilizarea de antibiotice favorizează apariția de bacterii rezistente la medicamente. Rezultatele studiului au fost publicate miercuri în Microbiome, într-un articol semnat de cercetători spanioli de la Consiliul Superior de Investigații Științifice (CSIC) și de la Universitatea din Parma (Italia).
Cercetătorii au studiat efectele asupra florei intestinale ale administrării de antibiotice începând cu cea de-a 37-a săptămână de sarcină și la copiii născuți prin metodă naturală (vaginală), notează CSIC.
Oamenii de știință au demonstrat deja că expunerea la antibiotice, inclusiv la cele administrate în timpul nașterii, poate „provoca mari alterări” în fixarea florei intestinale — microorganisme — la copiii prematuri.
Acum echipa coordonată de Miguel Gueimonde de la CSIC s-a axat asupra bebelușilor născuți la termen și asupra efectelor pe care le provoacă administrarea de antibiotice în timpul nașterii, o practică obișnuită pentru a evita de exemplu să fie infectat bebelușul cu streptococul din grupa B în cazul în care acesta este detectat în vaginul sau în rectul mamei.
Cercetătorii au observat o diminuare a nivelurilor de microorganisme din familia Bifidobacteriaceae, precum și o creștere potențială a agenților patogeni din gama Campylobacteriaceae sau Helicobacteriaceae. Ei au remarcat și apariția anumitor gene de rezistență la antibiotice.
Potrivit lui Gueimonde, aceștia din urmă nu reprezintă o problemă în sine, dar ar putea fi un inconvenient mai târziu.
„Prezența acestor gene de rezistență în microbiologia intestinală potențează riscul de transfer al microorganismelor patogene, iar atunci când va trebui tratată o infecție cauzată de acești patogeni, antibioticul ar putea să nu fie eficient”, a subliniat expertul CSIC.