Administraţia Penitenciarelor: Ar dura trei-patru ani să aducem la standarde minime spaţiile oferite de MApN şi alte instituţii

Precizarea acestuia vine în contextul propunerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) privind amenajarea unor spații de detenție în unități militare dezafectate, ca o soluție la supraaglomerarea penitenciarelor.

„Este necesară expertizarea tehnică a acestor spații pentru stabilirea gradului clar de uzură și de rezistență și de stabilitate. Este necesară transformarea acestor spații, care presupune lucrări ample de construcții și de instalații prin investiții și intervenții. Este o soluție falsă că mâine putem muta deținuții acolo, necesită investiții care, în mod normal, conform calculelor specialiștilor din sistemul penitenciar, ar dura circa 3 sau 4 ani pentru a reuși să le ducem la standardul minim de cazare a deținuților”, a explicat Marius Vulpe, într-o conferință de presă.

Potrivit acestuia, trebuie luat în calcul că fiecare nou spațiu, indiferent de capacitatea lui de cazare, necesită noi resurse umane, ”lucrători de penitenciar care să păzească deținuții, (….) să îi hrănească și așa mai departe”.

Cu privire la spațiile preluate de către ANP în perioada 1998 — 2015, Marius Vulpe a arătat că acestea nu respectă cerințele minime de siguranță și securitate privind cazarea unor persoane, scrie Agerpres.

Alte articole

MApN demontează o nouă dezinformare privind NATO și apărarea aeriană a României. ”În tiparul campaniilor desfășurate în spațiul public, inclusiv de actori statali cu o agendă contrară suveranității României”

MApN, comunicat privind dezinformările pe tema legii dronelor şi a misiunilor militare pe timp de pace: „Au rolul de a întreţine o stare de incertitudine şi de a induce panica în rândul opiniei publice”

„Referitor la preluarea spațiilor disponibilizate de către diferite instituții, pentru că nu este vorba doar de către spațiile oferite de către MApN, între 1998 — 2015, ANP a preluat un număr de 12 foste unități, imobile, din care 8 au clădiri în componență, (…) iar patru sunt doar terenuri, fără clădiri. Aceste spații nu au putut fi populate cu persoane private de libertate în perioada care a trecut și nici în perioada actuală, deoarece aceste clădiri sunt în proporție de 78 — 80% degradate, iar configurarea lor, așa cum au fost clădite, nu respectă cerințele minime de siguranță și securitate privind cazarea unor persoane”, a precizat directorul ANP.

În ceea ce privește clădirile oferite de MApN în anul 2016, Vulpe a menționat că nici acestea nu pot fi folosite pentru cazarea deținuților.

„În anul 2016 au fost, de asemenea, oferite de MApN alte 10 imobile. S-au făcut evaluări vizuale de către directorii de penitenciare de pe raza unde se află și acestea 10 — la fel ca și celelalte — (…) nu pot fi folosite pentru cazarea deținuților. De asemenea, necesită investiții, necesită reparații, unele dintre ele necesită defrișări de arbori pe circa 80% din suprafață. (…) Unitățile militare sunt din Reșița, Lugoj, Galați, Tecuci, Râmnicu Sărat, Piatra Neamț, Lunca de Sus din Harghita, Sighișoara și Aiud”, a mai arătat Marius Vulpe.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) propune amenajarea unor spații de detenție în unități militare dezafectate, ca o soluție la supraaglomerarea penitenciarelor.

„Ministerul Public avertizează asupra consecințelor adoptării proiectelor de ordonanță privind modificarea Codului penal, Codului de procedură penală și grațierea unor pedepse și propune — ca soluție la problema supraaglomerării penitenciarelor — transferul unor unități militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naționale la Ministerul Justiției, în vederea amenajării de locuri de detenție”, se arată într-un mesaj postat joi pe pagina de Facebook a PÎCCJ.