Adrian Bordea, primul candidat oficial la şefia CSM. Muscalu şi Gabor vor funcţia de vicepreşedinte

Proiectul de management al lui Adrian Bordea a fost publicat luni dimineaţă pe site-ul CSM.

Plenul Consiliului se reuneşte luni pentru a-şi alege noua conducere – preşedinte şi vicepreşedinte. Până duminică niciun candidat nu îşi anunţase, însă, intenţia de a se înscrie în cursă.

Procurorii Gheorghe Muscalu şi Bogdan Gabor şi-au depus candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte CSM.

Proiectele de management ale celor doi procurori care candidează pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului au fost publicate luni dimineaţă pe site-ul CSM.

Independenţa magistraţilor, principalul obiectiv al lui Adrian Bordea

Adrian Bordea arată în proiect că strategia de acţiune are ca principal obiectiv crearea condiţiilor pentru asigurarea independenţei magistraţilor şi înfăptuirea actului de justiţie în condiţii optime, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, asigurarea transparenţei şi calităţii, responsabilizarea factorilor direct implicaţi, dar ţinând cont şi de soluţionarea într-un termen rezonabil a litigiului.

Una dintre priorităţile actualului vicepreşedinte CSM o constituie creşterea transparenţei activităţii şi obiectivităţii în luarea hotărârilor plenului şi secţiilor, prin reluarea transmisiunilor video ale şedinţelor, prin motivarea corespunzătoare a soluţiilor adoptate şi publicarea lor in termen scurt.

El subliniază că specific anului 2014 pentru sistemul judiciar este intrarea în vigoare a noilor coduri – penal şi de procedură penală – moment hotărâtor in evoluţia sistemului, confruntat cu diversitatea problematicii izvorâte dintr-o nouă filozofie a dreptului penal.

„Aceasta se suprapune peste chestiunile încă nerezolvate, constatate de la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, care vor domina o perioadă de timp controverse teoretice şi practice şi care se vor repercuta asupra căutărilor jurisprudenţiale”, arată judecătorul.

În opinia lui Bordea „punctele tari” ale sistemului judiciar sunt: pregătirea profesională foarte bună a majorităţii magistraţilor şi a personalului auxiliar de specialitate; colectivele în care relaţiile promovează o atmosferă pozitivă de lucru; starea disciplinară bună; utilizarea sistemului aleatoriu de stabilire a termenelor; existenţa unei practici relativ unitare; iniţiativa unor magistraţi de a analiza sub aspect doctrinar norma de drept şi jurisprudenţa, iar „punctele slabe”, sunt infrastructura şi reglementările neadecvate sau lacunare.

„Volumul de activitate în raport cu resursele umane rămâne în continuare foarte mare, având în vedere obiectivele şi calitatea lucrărilor ce trebuie efectuate. Insuficienţa resurselor umane sau a unora din schemele necorelate cu volumul de activitate conduce implacabil la disfuncţionalităţi care se repercutează asupra eficienţei şi calităţii actului de justiţie. (…) Cu toate eforturile ultimei perioade, spaţiile în care funcţionează majoritatea instanţelor este inadecvat reprezentativităţii acestora şi funcţionalităţii lor. (…) Această disfuncţionalitate este cu atât mai vizibilă în contextul noilor reglementări procedurale privind judecata în camera de consiliu. Dotarea materială este incapabilă să satisfacă necesităţile instanţelor. (..) Situaţia a devenit dramatică odată cu aplicarea noului Cod de procedură civilă, care obligă instanţele la multiplicarea cererilor şi comunicarea acestora, fără a fi reglementate expres, determinat, cheltuieli pentru aceste operaţiuni procedurale”, susţine actualul vicepreşedinte al CSM.

Adrian Bordea atrage atenţia că una dintre stările care afectează sistemul judiciar este aceea a instabilităţii legislative, cu conotaţii direct negative în stabilirea unei jurisprudenţe unitare pe termen mediu şi lung.

Potrivit acestuia, Consiliul trebuie să se preocupe în continuare de dialogul instituţional activ cu celelalte puteri ale statului, în vederea creării cadrului legislativ, pentru asigurarea unui sistem transparent, flexibil, obiectiv şi exigent de admitere in sistem şi de promovare a magistraţilor; degrevării magistraţilor de obligaţiile fără caracter jurisdicţional; unui sistem eficient privind aplicarea unitară a legii in conformitate cu jurisprudenţa instanţei supreme, a Curţii Constituţionale şi a instanţelor europene; aplicării depline a principiului constituţional al separaţiei puterilor in stat, prin instituirea unui dialog deschis şi a unei colaborări in spiritul respectării principiului legalităţii.

La nivelul organizării CSM, Bordea are în vedere modificarea Regulamentelor, faţă de vidul de reglementare constatat în ultima perioadă; eficientizarea comisiilor şi grupurilor de lucru, în raport de problemele ridicate, în principal, de punerea in aplicare a noilor coduri, de iminenta revizuire a Constituţiei, dar şi pe termen lung, prin evaluarea fenomenului conflictual şi a dinamicii legislative.

Alte măsuri considerate necesare de Adrian Bordea sunt: încurajarea reprezentării asociaţiilor profesionale ale magistraţilor pentru participarea la şedinţele comisiilor, ca alternativă viitoare a sistemului greoi de consultare; continuarea consultării magistraţilor asupra hotărârilor care interesează statutul acestora şi organizarea judiciară în ansamblu; organizarea întâlnirilor cu organisme neguvernamentale, pentru explicarea şi fundamentarea unor soluţii asupra fenomenelor care conduc la nesincronizări sau erori ale sistemului; schimbarea procedurilor de promovare pe funcţii de execuţie sau de conducere, prin introducerea unor modalităţi mai transparente de evaluare şi examinare, în care ponderea să fie deţinută de logica juridică şi evaluarea activităţii anterioare; analiza unor alternative la examinarea candidaţilor pentru funcţiile de conducere, cu necesitatea prelungirii duratei mandatului la 4 ani.

Obiectivele candidaţilor pentru postul de vicepreşedinte

Procurorul Bogdan Gabor arată, în proiectul său, că preşedintele şi vicepreşedintele CSM au obligaţia de a asigura condiţiile organizatorice pentru ca obiectivele generale (de a asigura independenţa justiţiei şi a magistraţilor, de îmbunătăţire şi credibilizare a actului de justiţie, de responsabilizare a sistemului judiciar), să poată fi îndeplinite de către întregul consiliu.

„Pe de altă parte, intrarea în vigoare a noilor coduri, tendinţele celorlalte puteri ale statului de a avea unele imixtiuni în justiţie, reclamă ca activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în îndeplinirea rolului său constituţional să fie cât mai credibilă. În acest sens revine ca o obligaţie a Consiliului Superior al Magistraturii să aibă un dialog instituţional corect şi coerent cu celelalte puteri ale statului, să intensifice comunicarea cu organismele europene, cât şi cu organismele judiciare din statele Uniunii Europene”, se arată în proiect.

Bogdan Gabor consideră că, prin prisma experienţelor ultimilor ani, este necesară instituirea unui instrument judiciar mai eficient care să fie pus la dispoziţia Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea îndeplinirii obligaţiilor ce-i revin.

Printre obiectivele pe care Bogdan Gabor şi le propune se numără implicarea activă a CSM în toate activităţile de implementare a noilor coduri, un dialog constant cu toate structurile Ministerului Public, cu instanţele de judecată şi cu Ministerul Justiţiei şi cu puterea executivă, pentru asigurarea finanţării sistemului judiciar pentru îndeplinirea condiţionalităţilor şi reacţia promptă Consiliului, ori de câte ori valori fundamentale ca independenţa justiţiei sunt afectate sau periclitate prin acţiunile unei alte puteri în stat sau ale mass-media.

Procurorul Gheorghe Muscalu susţine la rândul său dialogul cu celelalte instituţii ale statului, cu precădere cu judecătorii şi procurorii, ai căror reprezentanţi sunt membrii Consiliului, şi cu asociaţiile profesionale ale acestora.

„Consiliul Superior al Magistraturii trebuie să sancţioneze ferm orice încălcare a legii de către judecători şi procurori, dar, în acelaşi timp, trebuie să apere magistraţii împotriva oricăror abuzuri, de orice fel, împotriva oricărei imixtiuni – din afara sistemului şi din cadrul sistemului si trebuie să apare sistemul în ansamblul lui şi să-l protejeze împotriva atacurilor din partea altor puteri ale statului care au ca rezultat încălcarea independenţei justiţiei”, susţine Muscalu în proiectul său.

Printre obiectivele programului său se numără întărirea şi consolidarea locului şi rolului CSM ca organ colectiv de decizie administrativă, garant al independenţei justiţiei, astfel cum prevede Constituţia României, creşterea eficienţei actului de justiţie şi consolidarea poziţiei, a locului şi rolului autorităţii judecătoreşti în cadrul puterilor statului precum şi problemele complexe ce derivă din activitatea Inspecţiei Judiciare ori cele care vizează pregătirea prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii şi Şcolii Naţionale de Grefieri.