Adrian Câciu, despre deficit: După aceste şocuri de 3 ani de zile de când suntem la guvernare, puterea de cumpărare a fost menţinută la un nivel rezonabil

Ministrul Investiţiilor, Adrian Câciu, a declarat miercuri, despre deficit, că ceea ce trebuie să transmită Guvernul mai des este că nu vor avea nicio problemă oamenii, el precizând că, după aceste şocuri de 3 ani de zile de când sunt la guvernare, puterea de cumpărare a fost menţinută la un nivel rezonabil.

”Nu cred că pensionarii erau îngrijoraţi de datoria publică şi de deficit, nu cred că în general populaţia României… Am văzut şi eu toate studiile sociologice, oamenii sunt îngrijoraţi de creşterea preţurilor, de inflaţie, deci nu sunt îngrijoraţi dacă ţara are deficit sau datorie”, a spus Câciu.

Marcel Ciolacu își asumă măsuri pentru obținerea banilor din PNRR și îi răspunde lui Nicolae Ciucă. Liberalul l-a criticat pentru că n-ar fi finalizat 6 jaloane esențiale

El a precizat: ”Ceea ce trebuie să transmitem mai des este că nu vor avea nicio problemă oamenii. În România nu vor avea nicio problemă şi o dovadă a faptului că nu au nicio problemă este că după aceste şocuri de trei ani de zile de când suntem la guvernare, eu cred că puterea de cumpărare a fost menţinută la un nivel rezonabil, raportat la şocuri, o inflaţie cumulată de 35-39%. Nu vă supăraţi. A fost un şoc pentru multe generaţii care nu l-au prins”.

Alte articole

Adrian Câciu îl pune la punct pe fostul ministru Virgil Popescu, pe tema PNRR: ”Câtă ipocrizie se existe în lumea asta?”

Adrian Câciu, despre PNRR: Din 74 de jaloane şi ţinte câte a avut cererea de plată numărul trei, 68 sunt îndeplinite

Ministrul a mai spus că majoritatea companiilor din România, 90% din companiile din România, n-au prins dobândă de două cifre.

Citește și : Nicolae Ciucă, replică dură pentru Marcel Ciolacu: „Începe să fie inflație de cuvântul ‘asumare’”

”Sunt companii tinerii care au o vechime mai sub 10 ani sau sub 15 ani. În 92-96, aveam dobândi de trei cifre. Generaţiile din 92-96 mature sau în adolescenţă, că eram la facultate, prima mea firmă însemna să plătesc o dobândă de 130% la un credit. Vă daţi seama? Nu mai zic de taxe şi impozite şi o inflaţie care era cu trei cifre. Şi a fost un şoc foarte mare şi totuşi, cu toate acestea, guvernul a reuşit să ţină lucrurile într-un echilibru. Acest echilibru se va păstra şi în perioada următoare”, a mai declarat Adrian Câciu.

Comisia Europeană estimează, pentru anul 2024, că 12 țări vor depăși criteriul deficit bugetar 3% din PIB, iar România se află printre puținele țări al căror deficit este realizat pe investiții, a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, într-o postare publicată pe propria pagină de Facebook, relatează Agerpres. „O poză face cât o mie de cuvinte! Iar câteodată prezintă adevăruri care demantelează o întreagă propagandă menită să distorsioneze și să inducă panică printre cei nepregătiți. Astăzi, despre deficitele statelor membre UE în ultimii 30 de ani: (baza de date AMECO, Comisia Europeană). În ultimii 30 de ani, nu există vreo țară membră UE care să nu fi depășit criteriul 3% deficit bugetar din PIB în cel puțin 2 ani. Toate țările membre UE au avut perioade de dezvoltare accelerată pe baza investițiilor (puternic stimul din fonduri europene, mai ales pentru infrastructura) în care deficitul a depășit cu mult 3% din PIB. Majoritatea perioadelor de convergență puternică sunt asociate cu deficite bugetare mari, centrate pe un big push investițional. Este ceea ce face și România în 2023 – 2027”, a scris Adrian Câciu.

Potrivit acestuia, Franța și Grecia au avut deficit mai mare de 3% din PIB în 23 de ani din ultimii 30 de ani. Ungaria, Polonia și Portugalia au depășit în 22 de ani din ultimii 30, Spania, Slovacia și Malta au depășit în 19 ani, Italia a depășit în 18 ani, România în 17 ani, iar Cehia și Croația în 16 ani.

„UE ca întreg a depășit criteriul deficit bugetar mai mare de 3% din PIB în 14 ani din ultimii 30 de ani iar Zona Euro (creată la 1 ianuarie 1999) a depășit în 11 ani de la înființare până în prezent. Germania a depășit criteriul deficitului bugetar de 11 ori în ultimii 30 de ani, Austria de 9 ori, Olanda de 7 ori. Cel mai bine stau Luxemburg, care a depășit o singură dată criteriul în ultimii 30 de ani, și țările nordice care au depășit criteriul deficit bugetar astfel: Finlanda de 4 ori în ultimii 30 de ani, iar Danemarca și Suedia de câte 2 ori fiecare. Pentru anul 2024, CE estimează că 12 țări vor depăși criteriul deficit bugetar 3% din PIB. România se află printre puținele țări al căror deficit este realizat pe investiții. Singura cale spre dezvoltare este push-ul investițional. La acest moment, valoarea investițiilor publice pe acest an este de circa 4,5% din PIB. Cum se «repară» deficitul conjunctural (2-3 ani) care este realizat pe investiții? Prin efectul de multiplicare a acestora, efect care aduce noi venituri economiei și bugetului în timp ce presiunea pe cheltuieli scade odată cu plata investițiilor realizate”, a mai scris Adrian Câciu.