Adrian Daminescu nu a disperat, însă, în fața diagnosticului teribil. A avut tot timpul o credință puternică în Dumnezeu și nu a încetat să fie optimist, încurajându-se că mai are multe de făcut pe pământ, că mai are multe de dăruit oamenilor. Iar atitudinea pozitivă l-a ajutat din plin, deși a văzut iadul cu ochii. Soția i-a fost cel mai mare sprijin în această perioadă, fiindu-i alături în cele mai grele momente.
Și, nu în ultimul rând, în jurul lui au roit tot timpul „îngerași”: „cadrele medicale, infirmierele, asistentele, doctorițele. Le iubesc de mor!”
„Am făcut o analiza la plămâni, mi-au găsit un cancer malign, de 3 cm și jumătate, la plămânul drept, eram la limită. Când a auzit soția mea s-a speriat, dar i-am zis zis: „Stai liniștită, n-am să mor din asta!’. Sunt foarte credincios, de multă vreme, și mi-am spus așa: „Nu mi se poate întâmpla chiar mie, pentru că eu mai am multă treabă de făcut, de compus, de cântat.
Dar, da, tratamentul e îngrozitor. Acolo, în spital, poți să îți pierzi încrederea, speranța. Mai sunt și acum anume sechele, în urma tratamentului, care este iadul pe pământ! Dar, cu credință și umor, treci.
E o boală extraordinară, să tratați boala cu un mare sictir! Dacă ai încredere totală în tine, nu mori! Trebuie să te schimbi, să fii profund în gândire! Cei care urlau noaptea, prin spitale: „Am să mor!’, se vor duce primii. Mai mă așteptau pacienții, pe holul spitalului, se și mirau că mie nu mi-e frică, mai vorbeam cu ei, îi încurajam. Cel mai mare dușman al omului este însă frica, nu trebuie să te temi. Am făcut și chimioterapie și radioterapie, mi-au făcut și la cap, căci, de obicei, cancerul de plămâni se duce și la cap.
Eu nu sunt o fire tristă, de ce să fii trist? Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a dat îngerașii aceștia, cadrele medicale, infirmierele, asistentele, doctorițele. Le iubesc de mor!„, a spus Adrian Daminescu în emisiunea De-a viața ascunselea, realizată de Florentina Fântânaru, la Antena 3.