ADRIAN NĂSTASE, în libertate. Cum motivează JUDECĂTORII decizia de eliberare condiţionată

Magistraţii susţin în motivare că Adrian Năstase a executat timp suficient în închisoare pentru reeducare şi cred că acesta nu va mai încălca legea după ce va fi eliberat, informează România TV.

„Există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea activă la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format şi consolidat o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional”, se arată în motivare.

În plus, magistraţii susţin că, în detenţie, fostul premier a avut un comportament foarte bun, nefiind sancţionat disciplinar.

CITEŞTE ŞI ADRIAN NĂSTASE poate fi ELIBERAT CONDIŢIONAT. Instanţa i-a ADMIS cererea, dar DNA va contesta decizia

„Potrivit caracterizării ataşate la dosar, petentul condamnat a participat în mod constant la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere, implicându-se cu precădere în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalte persoane private de libertate. Totodată, urmare a participării la activităţile de educaţie a fost recompensat de opt ori, fără ca pe întreaga perioadă de detenţie să fi fost sancţionat disciplinar. A publicat trei lucrări ştiinţifice (în decembrie 2012, mai 2014 şi iunie 2014) pentru care s-au considerat 105 zile executate din durata pedepsei. Toate aceste aspecte ultim menţionate în referire la petentul condamnat formează instanţei opinia că pe parcursul detenţiei comportamentul petentului condamnat a fost unul foarte bun, aşa cum şi unitatea de penitenciar a apreciat în caracterizarea înaintată la dosar”, se precizează în motivare.

Judecătorul a aplicat legea penală mai favorabilă, conform art. 5 din noul Cod penal, analizând condiţiile impuse de lege pentru acordarea liberării condiţionate conform legislaţiei anterioare şi nu conform noilor reglementări penale intrate în vigoare la 1 februarie 2014:

„Analizând condiţiile impuse de cele două legi penale succesive pentru acordarea beneficiului liberării condiţionate instanţa constată că legea penală mai favorabilă este cea a Codului penal din anul 1969, această lege cuprinzând dispoziţii mai permisive atât cu privire la cerinţele imperative pentru acordarea liberării condiţionate, cât şi cu privire la modul de supraveghere al petentului după ce acesta ar fi fost liberat condiţionat”, notează instanţa, precizând că, potrivit art. 59 din vechiul Cod penal, „poate fi liberat condiţionat condamnatul care a executat fracţia de pedeapsa prevăzută în mod obligatoriu de lege, este disciplinat, stăruitor în muncă şi dă dovezi temeinice de îndreptare, ţinându-se seama şi de antecedentele penale”, iar, conform art. 60 alin. 2 vechiul Cod penal, „fracţia de pedeapsă executată trebuie să fie de 1/3, în cazul condamnaţilor trecuţi de vârsta de 60 de ani, în cazul închisorii care nu depăşeşte 10 ani, dacă îndeplinesc celelalte condiţii prev. la art. 59 alin. 1 din vechiul C. pen„.

CITEŞTE ŞI ADRIAN NĂSTASE, schimbat radical după 7 luni de închisoare FOTO VIDEO

Judecătoria Sectorului 4 a admis, săptămâna trecută, cererea fostului premier ADRIAN NĂSTASE de eliberare condiţionată din închisoare.Decizia nu este definitivă, iar DNA a anunţat că va contesta decizia magistraţilor.

Pentru a putea fi liberat condiţionat, Adrian Năstase a trebuit să execute o treime din pedeapsa de patru ani şi şase luni de închisoare, respectiv 547 de zile, acesta executând în total 556 de zile de închisoare (la data analizei la comisie – 3 iulie 2014) în care s-au inclus cele 179 de zile efectiv executate din 6 ianuarie, 272 de zile de arest preventiv, de fapt perioada executată în prima condamnare, şi 105 zile considerate executate ca urmare a muncii prestate (elaborarea unor lucrări ştiinţifice).

ADRIAN NĂSTASE a declarat în faţa instanţei, că nu va recunoaşte acuzaţiile pe care i le-a adus DNA nici dacă procurorii vor cere 10 ani de închisoare.

‘Reeducarea, în ceea ce mă priveşte, dacă înseamnă că trebuie să vin în faţa DNA şi să zic că acuzaţiile au fost corecte, nu o voi face niciodată. Poate DNA să ceară 10 ani de detenţie. De altfel, am făcut şi demersuri la CEDO pentru a ataca sentinţele primite’, a declarat ADRIAN NĂSTASE în faţa instanţei, relatează Agerpres.

CITEŞTE ŞI ADRIAN NĂSTASE aşteaptă eliberarea: După ce ies din închisoare, fac o conferinţă de presă VIDEO

La data de 24 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca la cei patru ani de închisoare primiţi de fostul premier în dosarele ‘Zambaccian’ şi ‘Trofeul calităţii’ să se adauge şase luni ca spor de pedeapsă, astfel încât acesta va executa în final patru ani şi şase luni de închisoare.

ADRIAN NĂSTASE a fost condamnat pe 6 ianuarie 2014 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la patru ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi trei ani pentru şantaj în dosarul ‘Zambaccian’. De asemenea, el a fost condamnat pe 20 iunie 2012 la doi ani de închisoare în dosarul ‘Trofeul calităţii’, din care a efectuat opt luni de detenţie, fiind eliberat condiţionat.

În dosarul ‘Zambaccian’, ADRIAN NĂSTASE a fost acuzat că a primit de la fostul şef al ISC Irina Jianu, în perioada 2002-2004, în mod direct şi prin intermediul soţiei sale, Dana Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 600.000 de euro, constând în bunuri importate din China şi contravaloarea unor lucrări efectuate la imobilele din localitatea Cornu şi Bucureşti.

ADRIAN NĂSTASE, în faţa instanţei: Nu voi recunoaşte acuzaţiile DNA nici dacă cere 10 ani de închisoare

În dosarul ‘Trofeul calităţii’, ADRIAN NĂSTASE a fost acuzat că în anul 2004 s-ar fi folosit de ”influenţa sau autoritatea funcţiei de preşedinte al unui partid” pentru organizarea unui simpozion intitulat ‘Trofeul calităţii în construcţii’ cu scopul strângerii unor sume de bani destinate campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, la care urma să participe.