Adrian Năstase: PSD ar trebui să forţeze un contact cu guvernul, să lanseze în permanenţă proiecte

Ion Cristoiu: Ați afirmat în comentariul de astăzi de pe blogul dumneavoastră că România este gestionată de medici. Am înțeles ce ați vrut să spuneți. Vreți să ne explicați ce înseamnă gestionată de medici?

Adrian Năstase: Dacă deschideți televizorul, bănuiesc că și acum, veți vedea ministrul Sănătății în vizită nu știu unde, pe Raed Arafat explicând că trebuie să stăm în casă, cel de la Jandarmerie văd că iese ceva mai rar acum. Este o preocupare, absolut firească, normală, dar eu am vrut să subliniez faptul că este nevoie și de o gestionare absolut politică, este nevoie de o implicare firească a Parlamentului. Este nevoie de un grup de analiză. Grupul strategic se ocupă, dacă am înțeles eu bine, doar de chestiunile medicale, de comunicare. Cred că ar fi important să fie creat un grup de lucru de oameni înțelepți care să gândească măsuri pentru lunile și anii care vor urma. După părerea mea, România care a făcut, care a avut o anumită evoluție, chiar dacă au fost multe puncte slabe și criticabile în acești ani, în deciziile care s-au luat și lucrurile care s-au întâmplat, riscă să intre, nu doar în recesiune generală, ci și într-o criză internă care să genereze efecte sociale. Începem să le vedem. Și ele se vor amplifica.

Ion Cristoiu: Faceți-mi o analiză a felului cum a fost administrată criza de la început.

Adrian Năstase: Cred că la început a fost o mare surpriză pentru cei care conduceau, mai ales că ideile lor erau cumva paralizate, sau analiza lor era paralizată de faptul că doreau alegeri anticipate. Atunci au crezut că este doar un mic incident de parcurs, care poate fi depășit, și se poate menține traseul către alegerile anticipate. În Bătălia politică, poziția determinantă era legată de aceste obiective. Și atunci, la început, surpriza și întârzierea măsurilor, practic peste tot în Europa, dar și la noi, și-au spus cuvântul, mai ales în condițiile în care resursele și situația medicală nu erau cele mai bune. Probabil că nimeni nu a fost pregătit undeva pentru o astfel de criză. În aceste condiții a început o goană teribilă după echipamente, după soluții, după medici. Și toată povestea asta s-a grefat pe neclaritatea legată de alegerile viitoare locale, dar mai ales cele din toamnă, și o neclaritate de acțiune legată în legătură cu cei care au început la momentul acela să vină din afara țării. Aici practic lucrurile au fost pierdute de sub control și cred deși multe lucruri au fost gestionate bine ulterior, nu avem încă o imagine foarte bună despre situația medicală a populației, inclusiv a celor care au venit din afară, pentru că nu a existat un mecanismul de testare a lor, de verificare al lor. Cred că s-a întâmplat în primele etape, după care a început o organizare în care domnul Raed Arafat, după părerea mea, a avut un rol de echilibrare evident, și cu voce calmă a reușit să transmită mesaje. Dar interesele politice subterane continuă și s-a văzut lucrul acesta foarte bine în episodul forței de muncă trimisă în Germania, ca rezultat în mod evident a unei înțelegeri politice româno-germane. Ei bine, lucrurile acestea nu sunt în ordine pentru că un sistem eficient și care să creeze încredere cetățenilor trebuie să nu accepte excepții. Ori la noi au început excepții, este lucrul cel mai cel mai periculos.

Alte articole

Grindeanu, despre actuala majoritate din Parlament și atac la USR: E la limită, se stă în 20 de voturi. Era mult mai simplu dacă lăsau la o parte toate orgoliile

Adrian Câciu: Vreţi perspectivă stabilă şi rating în creştere? Terminaţi cu baletul politic, cu ”sila” şi ”murdărirea”, eventual puneţi mâna pe carte şi ieşiţi din impostură şi analfabetism

Despre Scandalul Sparanghelul: „ Este deranjant faptul că reprezentanții unui alt stat intră în România și culeg culegători”

Adrian Năstase: Senzația pe care am avut-o zilele acestea a fost extrem de neplăcută. Este genul acela de exod de forță de muncă, de migrația forței de muncă, în care cineva din afară culege din coș numai fructele care-i convin și care nu sunt lovite. Este și sistemul pe care îl vor practica în curând britanicii, sistemul pe care îl folosesc americanii, și care își aleg atunci când au nevoie un anumit tip de forță de muncă. Din punctul meu de vedere este deranjant faptul că reprezentanții unui alt stat intră în România și culeg culegători. Deci asta mi se pare deranjant. Dacă era o înțelegere clară între statul român și statul German era în ordine, cu condițiile clare în care, sigur, nu trimitem în Germania persoane care eventual au fost în carantină. Statul român a cheltuit cu ei. Ce se va întâmpla dacă se îmbolnăvesc? Revin la recuperare în România, în spitalele românești? Aici însă sunt, de fapt, întrebările firești. O țară cum este Germania, sau companiile de acolo agricole, care și așa beneficiază de subvenții incredibil de mari în comparație cu agricultorii români, practic folosesc zona vitală a forței de muncă și după ce lămâia este stoarsă, o trimit înapoi acasă, nu? Deci, eu cred că asta este deranjant. Dacă s-ar fi făcut cu niște acorduri privind forța de muncă între România și Germania, cu condiționalități bine fixate, cu elemente legate de asigurările de sănătate, și așa mai departe, probabil că lucrurile nu ar mai fi fost atât de șocante. Dar faptul că cineva intră pe teritoriul României, inclusiv în spațiile care sunt în carantină, și ia de acolo diverse persoane pe care le urcă în avion, le urcă mai întâi în tot felul de autocare și apoi în avion, și le transportă ca materie primă în Germania, lucrul ăsta a deranjat enorm. Și eu cred că Parlamentul ar fi trebuit să acționeze. Sunt convins că o moțiune simplă ar fi necesară pe această chestiune. Cred, de asemenea, că interpelări către Ministrul de Interne ar fi necesare. Am văzut o propunere privind crearea unei comisii de anchetă. Pentru că lucrurile nu pot fi lăsate în felul ăsta. Nu se poate ca noii să fim zona de rezolvare a problemelor în continuare pentru Statele dezvoltate. Sentimentul acesta umilitor, eu cred că este cel care a determinat opinia publică să reacționeze.

Adrian Năstase: Ar fi nevoie să facem așa cum fac, spre exemplu ungurii stau polonezii sau cehii, împrumuturi masive care să permită reluarea activităților de infrastructură, a unor investiții de Start. Pentru că un lucru pe care l-ați observat în comentariul meu de astăzi e revenirea la rolul economic al statului. Până nu demult statul trebuia să dispară, nu ne mai interesează statul, și acuma toată lumea se roagă de stat. Avem nevoie și pentru șomaj tehnic și pentru întreprinderile mici și mijlocii. Deci este clar că rolul statului trebuie să se întărească, dar el trebuie să se gândească și pe termen mai lung. Și de aici nevoia unor activități care să iradieze după aceea pe orizontală. De asta este nevoie acum de câteva proiecte mari de infrastructură, de asta ar fi nevoie, poate de gândit o preluare a unora dintre infrastructurile energetice. Poate că unele dintre firmele din alte țări care au participat la privatizarea lor, vor fi în situația de a vinde. Polonezii au făcut lucrul ăsta. Cehii au făcut, sigur că au făcut numai pe zonele care interesează. Eu cred că ar trebui să gândim de a folosi și condițiile din alte țări pentru a reveni poate asupra unora dintre greșelile pe care le am făcut anterior.

Ion Cristoiu: Spuneți-mi în legătură cu administrarea acestei crize, cu comunicarea. Ați fi văzut o mai mare implicare a Președintelui, a premierului?
Adrian Năstase: După părerea mea, Klaus Iohannis la început a vrut să se implice pentru a arăta că nu îl mai interesează alegerile anticipate care erau, au fost o lungă perioadă de timp, prioritatea apolitică absolut a României în concepția sa. După care și a dat seama că e foarte riscant să gestionezi o problemă, o chestiune, o criză în care mor oameni, și în care în fiecare zi ai mărturii despre disfuncții din spitale, din județe, și atunci l-a lăsați pe ministrul Vela, pe ceilalți din zona medicală. Iar televiziunile sigur că au urmat această linie așa încât cred că Iohannis practic a dorit să se distanțeze de aceste chestiuni.

Ion Cristoiu: E perdant sau e câștigător?
Adrian Năstase: Câștigător nu are cum să fie. De fapt, nu știu cine ar putea să fie câștigător în criza asta.

Adrian Năstase: În mod paradoxal, cei ce merg pe această idee sunt tocmai cei de la putere, care sunt conștienți de faptul că gestionarea crizei duce la pierderi de popularitate și atunci consideră că au nevoie de un timing după criză pentru a realiza diverse proiecte economice, sociale, și așa mai departe. Este evident că multe dintre proiectele legate de creșterea pensiilor, creștere a salariilor, diverse alte proiecte sociale, crizele din diferite zone, cum ar fi zona hotelieră, turism, și așa mai departe, vor determina nemulțumiri; oameni care atunci când vor merge la vot vor vota împotriva Guvernului, indiferent care este guvernul, știm asta dintotdeauna. Obiectivul PNL este de a duce cât mai departe momentul alegerilor pentru a încerca o compensare a rezultatelor.

Singurul care mi se pare că se bate mai mult și devine mai vizibil este Victor Ponta
Adrian Năstase: Faptul că Parlamentul nu funcționează sau în orice caz nu este vizibil, generează o lipsă de vizibilitate și pentru partide. De asta într-un fel vorbeam într-un articol, într-un comentariu anterior, despre o anumită disipare a partidelor politice și parțială a Sindicatelor. Dar partidele mai mici nu cred că vor câștiga. Pierd toate partidele. Mă uit, PSD-ul practic tace, cu o distincție absolut extraordinară. PNL-ul nu se mai manifestă decât sub forma guvernării și reprezentanții săi merg pe mesaje transmise unitar, dar care nu sunt convingătoare. Și atunci mod evident la nivel politic pierderile sunt evidente. Singurul care mi se pare că se bate mai mult și devine mai vizibil este Victor Ponta. Care, chiar dacă uneori șarjează mai mult decât ar trebui, dar marchează niște puncte importante. Călin Popescu Tăriceanu, de asemenea, încearcă să revină la o zonă mai ridicată în sondaje și în opinia publică. În rest nu am văzut lucruri deosebite la nivel politic.

Ion Cristoiu: Cred că am ghicit la atitudinea PSD-ului de acuma cea din 2016, de pe vremea lui Liviu Dragnea, adică nu facem nimic pentru că oricum o să cadă fructele din merii dumneavoastră, din meri, în poalele noastre. Credeți că este bine sau nu e bine?
Adrian Năstase: Cred că e o mare greșeală. Oamenii așteaptă soluții critice, dacă este cazul, acțiuni de sprijin, atunci când lucrul acesta este posibil. Les absents ont toujours tort. Deci cei care sunt absenți nu câștigă. Deci eu cred că este o abordare incorectă. Eu cred că ar trebui să forțeze un contact cu guvernul, să lanseze în permanență proiecte. Am văzut câteva idei acum pentru o platformă economică, pentru măsuri economice. Sunt generale. Ar trebui lucruri mult mai concrete, și revin, deși m-am plictisit și nici nu o să mai îmi spun acum, în definitiv, de departamente. Dar în mod normal trebuiau culese acum tot felul de soluții. Urmează la nivelul agriculturii un an extraordinar de dificil. Seceta este teribilă. Dacă nu să plouă în zilele următoare vor fi dificultăți majore. Povestea cu exportul de cereale, iar nu a fost în ordine. Felul în care s-a interzise exportul, pe urmă s-a revenit, pe urmă… La fel, chestiunea cu irigațiile.