Adrian Sârbu a fost adus, marţi, la noi audieri la Parchet, după ce şi-a petrecut noaptea de luni spre marţi în arestul Poliţiei Capitalei. Întrebat de jurnalişti cum a fost în arest, Adrian Sârbu a precizat că a fost „cool”.
La plecare, Adrian Sârbu a refuzat să răspundă întrebărilor jurnaliştilor, spunând: „N-am voie să vorbesc.”
Adrian Sârbu a fost ridicat de ofiţerii de la Parchetul General luni seară, de la sediul agenţiei de presă Mediafax. Omul de afaceri este urmărit penal pentru instigare la evaziune fiscală, instigare la delapidare şi spălare de bani.
La ieşirea din sediul Parchetului General, Adrian Sârbu a ridicat braţele pentru a arăta cătuşele către camerele posturilor TV şi a declarat că „totul e o fabricaţie” şi că „acuzaţiile sunt ridicole„.
Potrivit unor surse citate de România TV, în momentul în care a fost săltat de procurori pentru a fi dus la Parchet, Adrian Sârbu se afla în compania lui Marian Vanghelie.
Adrian Sârbu a fost ridicat luni și dus cu mandat la Parchetul General, unde procurorii i-au adus la cunoștință că este acuzat în dosarul de evaziune fiscală de la Mediafax Group. În acest dosar sunt cercetate penal mai multe persoane pentru evaziune fiscală.
Într-un comunicat din luna decembrie 2014, Parchetul General arăta că, printr-o decizie din data de 23 aprilie 2013, i s-a acordat societății comerciale Mediafax Group SA eșalonarea la plată pe o perioadă de 24 de luni a obligațiilor fiscale exigibile, în sumă totală de 3.949.358 lei.
În acest context, societatea comercială, reprezentanți ai acesteia, precum și persoane din cadrul unor cabinete de avocatură implicate în avizarea legalității actelor acestei societăți au creat și aplicat, în mod continuat, o schemă de sustragere de la plata taxelor și impozitelor, implicând constituirea unor societăți fantomă pe numele unor persoane lipsite de posibilități materiale, profitând tocmai de situația acestora, societăți ce au fost antrenate în circuitul comercial astfel alcătuit.
În acest fel SC Mediafax Group SA era protejată, responsabilitatea plății taxelor și impozitelor fiind transferată în sarcina celorlalte societăți, împotriva cărora se declanșau măsurile de poprire a conturilor pentru neplata taxelor și executare silită a acestora, proceduri inutile, deoarece nu dețineau în patrimoniu bunuri sau alte active ce puteau fi executate.
„Persoanele beneficiare ale drepturilor de autor, din care o parte semnificativă erau angajate și la societățile din grup cu contracte individuale de muncă, erau determinate de angajații de la resurse umane să semneze contracte de cesiune drepturi de autor cu aceste societăți, fără a intra în contact direct cu reprezentanții legali, în sensul existenței unor negocieri a clauzelor de contractare a muncii acestora, de termene de livrare a produselor„, au susținut anchetatorii.