„Grațierea, ca să explic pe înțelesul tuturor, nu șterge fapta din cazierul nimănui, ci doar executarea pedepsei. Am mai auzit pe unii spunând: dar cei care sunt condamnați cu suspendare, de ce nu răspund? Păi, condamnarea cu suspendare este o sancțiune mai ușoară decât condamnarea cu executare, e normal ca dacă ai grațiat forma cea mai grea, să o grațiezi și pe cea care e mai ușoară. Pedepsele complementare, cum e dreptul de a fi ales sau de a alege, dreptul de a exercita o profesie sau o meserie, dreptul de a sta sau nu într-o localitate își păstrează valabilitatea. Măsurile cu caracter educativ sau de siguranță, cum ar fi internarea într-o unitate sanitară, își produc în continuare efectele”, a afirmat Adrian Țuțuianu.
Acesta a dat și exemple de drept comparat privind grațierea în alte țări din Uniunea Europeană.
„Tot legat de grațiere, trei exemple de drept comparat: în Franța și în Italia, cam la doi ani, doi ani și jumătate, se adoptă o lege de grațiere, pentru fapte nu foarte grave. În Austria, de fiecare aniversare a republicii se adoptă o lege de grațiere, când au aniversat nu mai știu câți ani de la intrarea Austriei în UE au adoptat o lege de grațiere. Grațierea este un act de clemență, care aparține puterii legiuitoare”, a mai spus Adrian Țuțuianu.
Acesta a făcut unele referiri la prevederile proiectului de lege privind grațierea propus de Guvern.
„Trei lucruri vreau să subliniez. Unu — se grațiază pedepsele până la cinci ani. Doi — nu toate pedepsele se grațiază, sunt 57 infracțiuni din Codul penal și 13 din legi speciale care nu fac obiectul grațierii și ele privesc: faptele săvârșite cu violență, tâlhăria, violul, faptele grave, falsul, uzul de fals, falsul material în înscrisuri și așa mai departe. A treia subliniere — s-a impus și recuperarea pagubei. Vreau să vă spun, ca unul care am ceva practică, chiar dacă nu am mai intrat de mult în instanță, jumătate dintre cei care sunt condamnați și s-ar încadra la grațiere, că au sub cinci ani, vor reveni în închisoare pentru că nu vor putea să plătească paguba”, a afirmat Adrian Țuțuianu, care a profesat ca avocat înainte de a ocupa funcții în Parlament și administrație.