Adrian Vasilescu (BNR): ”Nu avem niciun pericol la această oră ca România să intre în încetare de plăți” / Despre promisiunile lui Călin Georgescu precum un leu litrul de benzină: ”Fantezii”

Economistul Adrian Vasilescu a făcut o radiografie a situației economice din România, explicând, printre altele, de a scăzut cu peste un miliard de euro totalul sumelor trimise în țară de românii care muncesc peste hotare. ”În primul rând, s-a stricat atmosfera peste tot în Europa. Creșterile de PIB  care au fost înregistrate înainte de criză au rămas o amintire”, a spus, într-un interviu pentru dcnews, consilierul de strategie de la Banca Națională a României (BNR).

Vasilescu a vorbit și despre riscurile ca România să intre în încetare de plăți, în contextul scăderii rating-ului de țară. Economistul a subliniat că nu există un astfel de pericol, cel puțin la această oră.

Adrian Vasilescu a vorbit și despre promisiunile radicale precum cele făcute de Călin Georgescu, printre care aceea ca litrul de benzină să coste doar un leu. Consilierul de strategie de la BNR a etichetat scenariile de acest fel drept ”fantezii”, subliniind că ”analizele se fac pe scenarii raționale”.

Iată, mai jos, interviul complet acordat de Vasilescu.

Alte articole

BNR, cea mai bună veste pentru toţi românii în plină austeritate

BNR, anunţuri importante despre creditele românilor. Riscurile economiilor în valută, ce curs este prognozat în 2025

În 2024 s-au redus remitențele, au scăzut sumele trimise în țară de către românii din diaspora, ajungând sub 5 miliarde de euro. Care sunt cauzele acestei reduceri de peste 1 miliard, față de anul precedent?

Adrian Vasilescu: A fost un vârf în anul 2007, când am fost prima țară în Uniunea Europeană, în ceea ce privește remitențele, cu 7 miliarde. Acel vârf, din păcate, nu l-am mai atins. Remitențele au scăzut și mai mult în timpul crizei din 2008-2009, care s-a întins până în 2011. Din 2011, treptat a început din nou să crească, fără să mai fi venit vreodată la nivelul din 2007, când s-au făcut speculații, speculații pozitive, dacă pot să mă exprim așa în dezbaterile publice de la noi, că remiterile compatrioților noștri care fac PIB pentru alte țări au ajuns mai mari decât investițiile străine directe în în România. Nu era adevărat, dar suma era importantă și vreau să precizez că suma a rămas importantă, chiar dacă în scădere față de 2007 când a fost vârful, suma rămas importantă.

Trebuie să vedem de ce este atât de importantă, iar miza poate fi exprimată printr-o sintagmă: gospodăriile populației. Gospodăriile populației din România sunt alimentate prin aceste remiteri cu bani, bani pentru investiții și bani de cheltuială. Deci, în gospodăriile populației din România vin acești bani, o sumă importantă și cu rol important în economie. Mai ales că în momentul de față, când industria, deși a rămas în PIB-ul țării sectorul cu cea mai mare pondere, dar din păcate are o contribuție negativă la creșterea produsului intern brut. Astfel că factorul cel mai puternic care produce PIB în România îl reprezintă gospodăriile populației, iar aceste gospodării ale populației sunt alimentate și de transferurile de bani din diaspora.

Dar dacă ne uităm la venituri, vedem de unde vin banii în gospodăriile populației, și nu vin din proprietate, din investiții, din capital, ci salariile sunt cele mai importante, prestațiile sociale la fel, iar pentru un număr de gospodării sunt intrările de la compatrioții noștri care lucrează în alte țări.  Un număr mare, de circa 3 milioane de persoane.

Sunt unii care pleacă să muncească vara, două-trei luni, se mai duc și revin, alții rămân permanent la muncă în străinătate… Dar, spun eu, cam trei milioane de persoane lucrează și fac PIB pentru alte țări și de acolo din ceea ce câștigă, trimit în țară. De ce au scăzut aceste cifre?

În primul rând, s-a stricat atmosfera peste tot în Europa. Creșterile de PIB  care au fost înregistrate înainte de criză au rămas o amintire. Și au încetinit, din nou, ratele de creștere.

Noi am avut creștere peste 4 la sută, în 2022, am avut 2 la sută, în 2023 și anul trecut am avut doar 0,9 la sută. Un PIB mai mare cu 0,9 puncte este unul dintre PIB-urile bune din Uniunea Europeană. Multe țări din Europa se luptă cu recesiunea. Foarte multe țări au avut câte două trimestre la rând PIB negativ, iar unele chiar și trei, patru trimestre cu recesiuni. Noi nu am avut.

Asta este situația în Europa, se câștigă puțin peste tot, se consumă mult, că sunt cheltuielile mari, inflația din 2021 mușcă din veniturile întregii Europe. Așa că, în condițiile în care veniturile gospodăriilor din toate țările din Uniunea Europeană și din Marea Britanie, sunt mai mici și sumele pe care le trimit acasă românii sunt mai mici.

În al doilea rând, foarte important este că foarte mulți dintre cei care au plecat să lucreze afară și-au adus familia acolo, și-au adus soția, copiii. Copiii fac școală în Marea Britanie, în Spania, în Italia, în Germania, așa că cheltuielile de acolo s-au concentrat pe copii și pe familie și rămân mai puțin bani pentru a ajuta restul familiei rămas acasă. Criza energetică, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu, fie alimentează inflația, fie contribuie la înrăutățirea climatului economic. Toate aceste riscuri se regăsesc în nivelul mai scăzut al remiterilor.

Citește și BNR, cea mai bună veste pentru toţi românii în plină austeritate

Avem, pe de altă parte, muncitori străini care lucrează în România și am văzut că remitențele pe care ei le trimit în țările de origine sunt de 1,2 miliarde, față de 5 miliarde de euro, bani trimiși de români în țară.

Adrian Vasilescu: Ei bine, e normal să fie așa, pentru că compatrioții noștri care produc în alte părți ale Europei și chiar în alte părți ale lumii și în America și în Canada și în alte țări din afara Uniunii Europene, ei sunt mulți, cei care lucrează la noi încă sunt puțini. Cred că vor veni mai mulți în viitor, pentru că se resimte la această oră un deficit de forță de muncă.

Alături de deficitul bugetar și deficitul de cont curent, deficitul de forță de muncă se înscrie și el ca o cauză a inflației, pentru că fiind deficit de forță de muncă, companiile sunt obligate să cheltuiască mai mult pe salarii și dacă cheltuiesc mai multe pe salarii ca să atragă forță de muncă, această cheltuială o scot din creșteri de prețuri, iar creșterea de prețuri duce la inflație.

Ne arată clar statistica: această inflație a crescut vertiginos în 2021, 2022. Din decembrie 2022 s-a transformat în dezinflație. A venit dezinflația. Înseamnă o creștere mai lentă, dar tot creștere  a nivelului general al prețurilor. Această dezinflație a venit, a mers în jos până în septembrie anul trecut, iar la final de an, octombrie, noiembrie, decembrie au fost trei luni în care a fost un șoc inflaționist.

În America, în Marea Britanie și în toată Uniunea Europeană, așa a fost din octombrie până în decembrie. Iar, în ianuarie anul acesta, în multe țări din Uniunea Europeană, din cele 27 în vreo 14, inflația a făcut un salt înainte. În România, a scăzut din decembrie în ianuarie 2025,  și asta ne dă o speranță să putem să vorbim de o continuare a dezinflației, chiar dacă ea va fi mai înceată decât anul trecut. Ultima prognoză pe care a făcut-o Banca Națională arată că abia în 2026 inflația va intra pe linia strategică, de țintire, care este de 2,5 plus-minus 1 la sută. Ei bine, până ajungem în ”gara” asta inflația va mai ataca veniturile gospodăriilor și va lua și ceva din remiterile care intră în aceste gospodării.

Deci, un sfert din bani trimiși în țară de cei care lucrează în străinătate, pleacă în Nepal sau Sri Lanka, la familiile celor care lucrează aici. Nu e o problemă pentru economie?

Adrian Vasilescu: Sunt două lucruri separate. În primul rând, banii care pleacă în Nepal și în alte țări sunt banii companiilor, banii firmelor. Iar banii care vin ca remitență de la compatrioții noștri care muncesc în străinătate și ajung în gospodăriile populației de la noi sunt bani pentru consumul populației sau pentru investiții făcute de populație. Salariile muncitorilor sunt plăți făcute de companii. Îi regăsim cumva în inflație, dacă firmele plătesc mai mult ca să atragă muncitori străini, se vor uita și la prețuri și vor încerc să le crească, să ridice prețurile ca să-și scoată profit.

Adrian Vasilescu: România doar de două a intrat în incapacitate și a ieșit rapid

Am văzut o scădere a rating-ului de țară, există riscul ca România să intre în incapacitate de plăți?

Adrian Vasilescu: Ce e default-ul, adică încetarea de plăți? Ai datorii, o țară are datorii, companiile din România au datorii, bugetul are datorii și la un moment dat nu mai poate să facă plăți. Ei bine, acest lucru s-a întâmplat cu România, în ultimii 200 de ani, de două ori. Doar de două ori, pe când alte țări au intrat în incapacitate de plăți… Grecia avea 15 încetări de plăți în această perioadă, Spania și chiar și America au avut. România doar de două a intrat în incapacitate și a ieșit rapid.

Primul a fost în 1933, la sfârșitul Marii Crize, și al doilea default a fost în 1981, când a fost Marea Recesiune plecată din America, după inflația care a fost pornită de fapt de inflația după crizele petroliere din 1973 și 1979. Acest val puternic inflaționist s-a răspândit în toată lumea și a ajuns până la noi în 81. România a fost nevoită să intre în încetare de plăți, că n-a avut cu ce să-și plătească ratele, la un moment dat, în 1981 și a figurat în încetare de plăți. Asta l-am înfuriat atunci pe Ceaușescu care a decis să dea înapoi toate datoriile. De ce a fost această criză la noi? Pentru că noi avem o datorie, în jur de 11 miliarde de dolari, o sumă foarte mare în comparație cu ce înseamnă astăzi 11 miliarde de dolari. Iar inflația a determinat Fed-ul american să intervină dur, ridicând dobânzile de politică unitară la 20 la sută . Noi aveam dobânzi relativ mici și dintr-o dată au făcut explozie dobânzile și România a intrat în încetare de plăți.

Nu avem niciun pericol, niciun risc la această oră ca România să intre în încetare de plăți.

Dar dacă se deteriorează situația politică? Extremismul e în creștere, se fac promisiuni radicale, că vor fi naționalizări, că benzina va fi subvenționată ca să coste 1 leu/litru…

Adrian Vasilescu: Analizele se fac pe scenarii raționale, nu au fost luate în calcul astfel de fantezii. Dacă situația se schimbă… orice este posibil.

Astăzi, nu există niciun motiv, repet, nu există niciun pericol, niciun risc la această oră ca România să intre în încetare de plăți. Avem două perspective: o dată este convenția pe care a făcut-o Banca Națională cu Uniunea Europeană, cu Banca Centrală Europeană, pentru un împrumut deschis când am avea nevoie pentru balanța de plăți a României. Deci oricând putem să apelăm la acest împrumut, dacă am avea probleme, dar niște pe departe nu vorbim de așa ceva, pentru că Banca Națională are o rezervă foarte puternică și foarte sigură. Iar, pe de altă parte, intră în joc o posibilă rezervă, la care am putut apela și în 2010, când am făcut un contract de împrumut cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și Comisia Europeană, la care a participat și Banca Centrală Europeană, un împrumut de 20 de miliarde de euro. Atunci era criză și atunci România era în situația de a va probleme cu plata pensiilor și a salariilor.

Acum, chiar dacă pensiile și salariile bugetarilor au o pondere puternică importantă în bugetul țării, este o pondere importantă și atât, nu pun în pericol capacitatea de plată a României. Așa că noi în momentul de față nici nu ne gândim în România la un împrumut ca în 2010, pentru că nu apare această nevoie. A fost de curând Fondul Monetar în România, pentru a face analiza obișnuită. Potrivit articolului 4, se duc și în America, și în Canada, și în Germania, și în toate țările membre ale Fondului Monetar Internațional. A fost o discuție, o analiză și o concluzie. Și atât. Nu s-a pus problema ca România să facă vreun demers la FMI pentru a-și plăti datoriile, că nu e nevoie.

Citește și Supermarketul 100% românesc unde plătești mai puţin dacă iei mai multe produse. Îţi umpli căruciorul cu produsele lor la preţ mic