Adrian Vasilescu, consilier BNR: Guvernul va CEDA şi va CREŞTE salariul minim. Ce spune despre legea DĂRII în PLATĂ

Întrebat dacă crede că Guvernul va ajunge să crească salariul minim, acesta a răspuns pozitiv.

„Deși impactul va fi foarte mare – salariul minim e salariul majorității de la noi – cred că Guvernul va ceda și va crește salariul minim. Nu știu dacă la 1.200 de lei, dar va ceda pentru că, atunci când vrei să faci un lucru bun pentru societate, nu ai nevoie de explozii sociale. Prima consecință va fi că Guvernul va trebui să țină strâns prețurile. La un patinaj pe salarii hățurile se scapă foarte repede. Va trebui să supravegheze veniturile. Creșterile salariale înseamnă și o creștere a veniturilor, pentru că vor fi mai multe taxe. Trebuie lucrat la întreprinderile din sectorul public și să lucreze fără milă cu întreprinderile de stat. Să le arunce în competiția economică”, a declarat Adrian Vasilescu la Digi 24.

Referitor la legea „dai casa înapoi bancii şi scapi de datorii, Adrian Vasilescu a tras următoarele concluzii.

„Sunt câteva concluzii – legătura dintre expunerea de motive care trebuie să însoțească orice proiect de lege care ajunge în dezbatere publică și la vot și legea ca atare. Ei bine, în expunerea de motive sunt trei argumente care formează trei baze ale actului: Constituția României, Decizia 17 a Uniunii Europene și scopul social. Niciunul dintre aceste trei direcții nu se regăsește în legea ca atare. Scopul social e principala direcție a Directivei 17, merge în special către umanizarea pieței creditelor. Povestea cu darea în plată spune că statele membre nu vor adopta acte normative sau nu vor interveni pentru a opri părțile, adică banca și clientul care ajung la o înțelegere pentru a da casa în plată la bancă. Actul normativ obligă băncile să facă asta”, a declarat Adrian Vasilescu.

Alte articole

Un expert BNR anunţă vremuri grele pentru români. „Modelul bazat pe forţă de muncă ieftină îşi atinge limitele”

Alertă BNR pentru românii cu bani la saltea și bijuterii din aur

Citeşte şi: BNR îi cere lui Iohannis să retrimită Legea „dării în plată” la Parlament sau să sesizeze CCR

Consilierul BNR a menţionat că şi banca îşi asumă riscuri atunci când acordă credite.

„Banca, atunci când dă un credit, își asumă riscul de creditare. Sunt șase milioane de credite, șapte milioane de persoane fizice care au luat credite și 712.000 nu plătesc sau au restanțe. La creditele mari – vreo 400.000 – care sunt cu ipotecă, acestea sunt și ele însoțite de un risc. Dar, la ele, numai 31.000 sunt în situația care răspunde direcției pe care o are legea, adică de protecție socială. De ocrotire a celor care nu au putere de plată. Restul sunt persoane care nu mai intră în aceeași categorie și sunt oameni care au primit credite și de un milion și de 3 milioane. Nu poți să-i pui pe toți în aceeași găleată”, a adăugat consilierul BNR.

Plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz, a adoptat în 25 noiembrie proiectul de lege privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Mai exact, deputaţii au decis că românii pot să dea casa înapoi băncii dacă nu-şi mai pot plăti creditele.