Conform raportului oficial al BNR, rezervele valutare au scăzut cu 1,7 miliarde de euro în noiembrie 2024, ajungând la 61,174 miliarde de euro. În același timp, rezerva de aur s-a menținut la 103,6 tone, cu o valoare estimată de 8,399 miliarde de euro.
Luni, 25 noiembrie 2024, imediat după alegeri, cursul euro/leu a atins un maxim intraday de 5,0168, dar intervențiile BNR au reușit să readucă valoarea în intervalul de variație dorit.
Fluctuațiile din piață au alimentat o perspectivă pesimistă din partea investitorilor, care văd România ca pe o țară cu risc crescut pentru afaceri, mai ales în contextul incertitudinii politice. Adrian Codărlașu, președintele CFA România, a explicat impactul acestei situații asupra economiei, menționând și costurile ridicate la care statul român se împrumută.
„Ați văzut și dvs: luni bursa a fost pe roșu, tot pe roșu s-a deschis și marți. Costurile la care se împrumută România au fost mai mari. Investitorii percep România ca fiind mai riscantă și atunci așteaptă, nu mai investesc. Toate acestea nu sunt bune, arată o volatilitate foarte mare pe perioada alegerilor”, a declarat Codărlașu pentru Gandul.
Pe fondul acestor evoluții, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, a explicat într-o declarație pentru sursa citată motivele intervenției și a oferit asigurări privind stabilitatea economiei.
„În mod frecvent, și BNR se uită la ce se întâmplă în piață și intervine în piața valutară când leul se apreciază excesiv sau se depreciază excesiv. Dar intervențiile nu înseamnă neapărat că se lucrează cu valută. Se face schimb în rezervă. Când leul se apreciază prea mult, atunci BNR trage valută și schimbă lei pe valută sau valută pe lei. Asta e o obligație prin lege, nicio bancă din lume nu-și comentează intervențiile pe piețele valutare”, a precizat Vasilescu.
El a subliniat și importanța rezervei valutare ca factor de încredere economică.
„Cert este că piața valutară e stabilă. Iar cursul, la ora asta, este principalul stâlp de rezistență al economiei românești. Cifra de 1,7 miliarde euro este cifra cu care a scăzut, în luna noiembrie, rezerva valutară. Asta înseamnă că au fost situații în care valuta s-a transformat în lei, iar principal cheltuială de valută este pentru plata datoriei țării.”, a mai spus consilierul lui Mugur Isărescu.
În ciuda fluctuațiilor recente, Vasilescu a concluzionat că nu există motive de îngrijorare: „Rezerva valutară și cea de aur în care nu se umblă niciodată sunt sursa de încredere în economia românească. Dacă privim înapoi în ultimii ani, rezerva a urcat sau a scăzut, a avut fluctuații continue, dar pe net a fost an de an pe creștere”.