”În şedinţa din data de 20 februarie 2019, Secţia pentru procurori a hotărât convocarea adunărilor generale ale procurorilor în vederea formulării unui punct de vedere referitor la modificările Legilor nr. 303/2004, nr. 304/2004 şi nr. 317/2004, aduse prin O.U.G. adoptată în şedinţa de guvern din data de 19.02.2019, modificări care privesc activitatea Ministerului Public”, au transmis, miercuri, reprezentanţii Secţiei pentru procurori din cadrul CSM.
Aceştia au transmis şi în cursul zile de marţi un punct de vedere.
”Secţia pentru procurori a luat act de declaraţiile Ministrului Justiţiei privind modificările aduse legilor justiţiei în şedinţa de guvern de astăzi 19.02.2019, prin Ordonanţă de Urgenţă. Facem precizarea că membrii Secţiei au luat la cunoştinţă de conţinutul Ordonanţei de Urgenţă în data de 18.02.2019, când a fost transmisă la Consiliu pentru avizare. Membrii procurori nu au avut cunoştinţă de vreun demers instituţional, altul decât cel privind amânarea intrării în vigoare a dispoziţiilor privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, şi cu atât mai puţin de conţinutul acestor propuneri despre care se susţine că ar aparţine Consiliului Superior al Magistraturii”, au transmis, marţi seară, reprezentanţii Secţiei pentru procurori a CSM.
Procurorii sibliniază că ”avizarea numirii procurorilor în funcţiile înalte, în acord cu recomandările MCV, ale Comisiei de la Veneţia şi principiul legal al separării carierelor instituit prin art. 3 din Legea nr. 303/2004, trebuie să rămână în competenţa Secţiei pentru procurori, iar selecţia candidaţilor să fie făcută exclusiv din rândul magistratilor procurori”.
”Atragem atenţia că modificarea dispoziţiilor legale care permiteau delegarea în toate funcţiile pentru care numirea se face de Preşedintele României este de natură să afecteze grav activitatea parchetelor în contextul în care instituţia delegării este menită a genera tocmai soluţii rapide în situaţii de urgenţă provocate de o vacantare intempestivă a unui post de conducere”, au mai transmis procurorii.
Aceştia afirmă că ”procedura de numire prevăzută de lege este una de durată, ce presupune parcurgerea mai multor etape şi participarea mai multor autorităţi publice, context în care se poate ajunge la situaţii în care, pe perioade relevante de timp, la conducerea unor structuri importante din Ministerul Public să nu se găsească nicio persoană”.
”Astfel de situaţii ar pune Ministerul Public în imposibilitatea de a-şi realiza însăşi atribuţiile specifice prevăzute de Constituţia României şi legile organice, anume de a reprezenta interesele generale ale societăţii şi a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor”, se mai arată în documentul transmis de către CSM.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, marţi, după adoptarea ordonanţelor pe justiţie, că funcţiile de conducere din Ministerul Public pot fi ocupate şi de procurori care au fost judecători şi că persoanele aflate în prezent în aceste funcţii cu delegare le mai pot ocupa 45 de zile, după care acestea trebuie ocupate în condiţiile legii.