Într-o plângere penală din 26.06. 2010, depusă de consilierul județean din acea perioadă Corneliu Bucur se solicita „anchetarea conducerii Consiliului județean Sibiu și a primăriei Sibiu pentru modul incompetent și fraudulos în care a fost derulat contractul privind lucrările la obiectivul extindere și modernizare Aeroport Internațional Sibiu, lucrări contractate la începutul anului 2006, la valoarea inițială de 52 de milioane euro și ajunse la sfârșitul lucrărilor contractate, cât și a lucrărilor angajate suplimentar față de contractul inițial, la valoarea de 69 de milioane euro”(n.r. pînă astăzi suma depășește 100 milioane de euro).
Consilierul județean Bucur susține că „majorarea valorii generale a costului lucrărilor s-a produs în condițiile absolut stupefiante ale reducerii spațiilor terminalului de călători cu 21 m, ceea ce a avut consecințe dintre cele mai dezagreabile, faptul că o serie de funcțiuni ale activităților aeroportuare nu au fost în situația de a beneficia de spații necorespunzătoare, cele realizate fiind subdimensionate. După începerea zborurilor de pe acest aeroport internațional modernizat, a fost necesară instalarea unor containere total inestetice pentru un obiectiv internațional, practic reparat capital și pretins modernizat la cerințele unui aeroport internațional”.
Bucur mai acuză faptul că „deși era anunțat ca fiind în fază de recepție finală, s-a renunțat la construirea depozitului de carburant (kerosen), obiectiv cu valoare strategică pe orice aeroport internațional din lume. Rezultatul acestei renunțări este acela că, de doi ani de zile, avioanele de scurt curier se alimentează direct din cisterne, iar cele de lung curier sunt rugate să se alimenteze, la pornire și pentru cursa de înapoiere!”, se mai spune în plângerea penală.
În documentația trimisă către DNA, se acuză faptul că „din cauza neexecutării unui sistem de drenuri în profunzime (care să conducă apele pluviale prin stratul compact și gros de argilă impermeabilă, aflat sub toată suprafața aeroportului, până în pânza freatică, aflată la peste 7 m adîncime), fapt neelucidat de comisiile de recepție privitor la cauzele reale (fie că nu s-au mai proiectat, fie nu s-au mai executat, din lipsă de fonduri), pe aeroport, după fiecare ploaie mai intensă, se produc importante acumulări de apă și chiar s-a format un lac cu o suprafață de 1 ha, pe marginea căruia s-a format o vegetație specifică zonelor lacustre și s-au pripășit păsările de baltă”.
Dosarul a fost instrumentat chiar de Doru Ţuluş, procuror înlăturat între timp din DNA şi care a stabilit începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu.
„În 2007 a fost adus un proiect din Germania, in oras s-a vorbit ca cel care a mijlocit acest poiect ar fi fost primarul Sibiului printr-o relatie de prietenie cu cineva care avea expertiza in domeniu, a fost angajata firma Marx Ogen, tot din Germania, a fost o treaba nemteasca ceea ce pe noi sibienii ne-a convins ca va fi facuta cu corectitudine”, a declarat Corneliu Bucur la România TV.
Fostul consilier judeţean a arătat că au existat mai multe nereguli în timpul lucrărilor. „Se vorbea ca nu va putea fi facuta receptia la termenul stabilit si ca in conditii de lipsa a drenajului la mare adancime au fost inundate conductele electrice, s-a format un lac de un hectar si avioanele care erau pe aeroport s.au intalnit cu vietuitoare. Fiind consilier judetean si avand o experienta vasta m-am dus intr-o zi ploioasa pe aeroport si am urmarit ce se intampla. la data cand s-au inceput lucrarile se stia din sondajele geologice ca aeroportul sta pe un pat de argila impermeabil si apele nu il puteau sparge. În mod normal trebuia sa se adauge la proiect niste drenuri care sa preia apa. Lucruri care nu s-au facut. desi lucrurie se anunta extrem de grave nu au avut decenta sa declare ca foaia tehnica nu a fost completata si s-au epuizat fondurile. La ziua receptiei, personalul de la aeroport a refuzat sa semneze foaia de receptie. Cand am inceput sa caut documentele din arhiva am realizat ca printr-o HG din august 2005 s.a constituit consiliul aeroportului cu multe autoritati cetnrale din bucuresti”, a comentat Bucur, povestind că a făcut sesizări şi la Daniel Morar, la acea vreme procuror general, şi la Laura Codruţa Kovesi, la DNA, dar că abia după câteva luni s-a început urmărirea penală, la directiva lui Doru Ţuluş,
Vina lui Iohannis este una singură, în opinia lui Corneliu Bucur: „Ca primar, cand si-a asociat Consiliul Local trebuia sa se asigure ca afacerea va duce la un rezultat de calitate”.