Afacerist italian, exasperat. Românii refuză să mai lucreze în străinătate pe cele mai mici salarii

În 2022, din ce în ce mai mulți români s-au săturat să facă „munca de jos” în fară, în schimbul unor sume derizorii, comparate cu veniturile cetățenilor din țările respective.

După ce în timpul crizei COVID Guvernul României le-a trimis larg ușile românilor, pentru a-i trimite înapoi în Germania la cules sparanghel, populația din țara noastră plecată în afară începe să aibă pretenții salariale mult mai mari.

Un fermier italian, Giuseppe Pomato, din provincia Asti, Piemont, care are 60 de hectare pe care cultivă fructe, legume și alune, se plânge că recolta i-a fost compromisă din cauza lipsei forței de muncă și secetă.

„Am făcut multe cereri pentru lucrători, dar oamenii nu sosesc. Chiar astăzi am primit un refuz din România, am oferit mâncare, cazare și 7 euro pe oră, dar se pare că nu a fost de ajuns. Am avut de obicei câte zece oameni la lucru, dar în acest an vom fi nevoiți să ne descurcăm de unii singuri”, s-a plâns fermierul pentru presa locală, citat de site-ul RoItalianul.

Alte articole

Salarii 2025. Veste bună pentru românii din Italia! Cu cât se măresc lefurile

IN-CRE-DI-BIL! Ce a pățit o româncă după ieșirea la pensie. ”Ea era nevoie de bani acum!”

O sumă maximă de 7 euro pe oră, la negru, înseamnă puțin peste 1.100 de euro lunar, cu mult sub salariul mediu din Italia, de aproape 1.800 de euro – fiscalizat.

Ajutorul social din Italia, în „competiție” cu salariile

Între salariile din Italia și ajutorul social nu este o diferență suficient de mare care să-i determine pe români să muncească pentru străini.

„(…) de când există venitul de cetățenie (ajutor social – n.r.) lucrurile s-au schimbat, mulți preferă să-și petreacă zilele la bar și să-și completeze veniturile cu ceva de lucru la negru. O rușine pentru această țară și o nedreptate pentru cei care sunt nevoiți să lupte pentru a-și salva propria activitate privată”, a mai transmis italianul, potrivit La Stampa.

Acum, afaceristul italian așteaptă și el mai mulți bani de la stat, pentru investiții, în urma unui an agricol dezastruos.

„Anul trecut am avut pagube de 300 de mii de euro din cauza înghețurilor – a explicat el – nu am cerut despăgubiri pentru că în fața unui munte de hârtii aș fi obținut un fleac. Consider că fiecare dintre noi ar trebui să se descurce singur, dar cred și că statul ar trebui să lase în buzunarele antreprenorilor bani pentru investiții și riscuri, fără a fi nevoit să renunțe la marje de profit”, a mai punctat afaceristul.