Omul de afaceri Ioan Ciolan s-a numărat, împreună cu soţia, printre invitaţii lui Klaus Iohannis la petrecerea organizată sâmbătă, pentru sărbătorirea câştigării alegerilor prezidenţiale, iar apropierea preşedintelui ales de un afacerist care are probleme cu legea dă naştere la multe comentarii.
Preşedintele ales Klaus IOHANNIS a sărbătorit câştigarea alegerilor, acasă la Sibiu VIDEO
Firma SC Ambient SA Sibiu, controlată de Ioan Ciolan, este urmărită penal pentru evaziune fiscală, alături de alte firme, precum SC Mitliv Impex SRL Craiova, SC Serious Team Serv SRL – din comuna Oboga, județul Olt, SC Miandres SRL Craiova, SC Bocstal SRL Brădești, județul Dolj, SC Freshener SRL din Cârna, județul Dolj și Ariana-Nely SRL Bristrița.
Dacă Ioan Ciolan susţine că ancheta nu afectează direct firma sa, se pare că aceasta era unul dintre beneficiarii finali ai activităţii infracţionale. Prin ancheta coordonată de DIICOT Craiova s-a stabilit că prejudiciul creat de reţeaua din care face parte şi firma lui Ioan Ciolan se ridică la 2 milioae de euro.
Potrivit DIICOT, furnizorii de materiale de construcție își făuriseră un grup infracțional organizat, specializat în evaziune fiscală. „În perioada octombrie 2011 – noiembrie 2012, membrii grupării formate din 14 persoane au creat mai multe circuite economico-financiare fictive de livrări și achiziții intracomunitare de materiale de construcții, prejudiciind astfel bugetul consolidat al statului cu peste 9.200.000 de lei”, se arată în comunicatul procurorilor.
Practic, cei incriminați sunt acuzați că au realizat un circuit al mărfurilor, însă doar pe hârtie. Viramentele bancare, arată procurorii, erau efectuate foarte rapid, pentru a crea aparența unei legalități, însă și sumele erau fictive. „Membrii grupării s-au folosit de o societate de tip off-shore, cu sediul în Cipru, precum și de mai multe societăţi comerciale deschise pe teritoriul României și interpuse în circuit, în mod sistematic, pentru acumularea tuturor obligaţiilor fiscale către stat, cu consecinţa imediată a însuşirii unor importante sume de bani şi, implicit, a prejudicierii bugetului consolidat al statului”, mai explică DIICOT.
Societățile comerciale folosite în acest scop nu aveau patrimoniu, nici salariați, nici spații de depozitare, iar perioada de funcționare era una de scurtă durată. Practic, furnizorii le foloseau drept „paravan”, le „însărcinau” cu toate datoriile către stat, după care le falimentau.