Bacăul și Iașiul realizează împreună 60% din cifra de afaceri din regiunea Nord-Est, potrivit unei analize a Ziarului Financiar. Cele două județe însumează o cifră de afaceri de aproape 80 de miliarde de lei din business-ul total al Moldovei, de 130 de miliarde de lei.
În județul Bacău există 8.274 de companii, care realizează o cifră de afaceri de 39,8 miliarde de lei. În Iași există 13.476 de companii, care generează o cifră de afaceri de 37,1 miliarde de lei.
În Bacău, cele mai mari cinci companii din județ sunt create și controlate de români: Dedeman (Dragoș și Adrian Pavăl), Chimcomplex (Ștefan Vuza), Intertranscom Impex (Ioan Teslaru), Spedition UMB (Dorinel Umbrărescu) și Tehnostrade (Dorinel Umbrărescu).
În Iași, în top 5 companii, se află și afaceri cu capital străin: Borgwagner, Arcelor Mittal, Amazon, Conex Distribution (Familia Prisecaru) și Antibiotice SA.
Totuși, la nivel național, Moldova suferă din lipsa antreprenorilor, iar decalajul față de Transilvania sau București este uriaș – vezi AICI un raport. În regiunea de dezvoltare Nord-Est, adică Moldova fără județul Galați, cifra de afaceri este de doar 6,5% din cea a României.
Lipsa investițiilor în infrastructura rutieră și-au spus cuvântul. Astfel, Moldova e în continuare desprinsă de restul regiunilor istorice și de vestul Europei. Doar 3% dintre cele peste 100 de miliarde de euro din investiții străine au mers către Moldova.
Analiza ZF a fost realizată pentru Regiunea Nord-Est, deci fără a include județele din Moldova, Vrancea și Galați.
În 2022, Dorinel Umbrărescu și Frații Dedeman au bifat mișcări importante în afaceri. Proprietarii lanțului de magazine de bricolaj au făcut achiziții-record în imobiliare, în timp ce drumarul a semnat noi contracte, pentru a realiza Autostrada Moldovei.
Aproximativ 440 de kilometri va avea Autostrada Moldovei, circa 320 km secțiunea Ploiești (Prahova) – Pașcani (Iași) + aproape 120 km secțiunea Pașcani – Siret (Suceava), care va fi realizată parțial în regim de drum expres (DX). Sunt șanse foarte mari ca antreprenorul român să se ocupe de proiect cap-coadă, în urma verdictelor pronunțate la licitații, a contestațiilor și a deciziilor instanțelor.