Afaceristul Nelu Iordache, făcut informator de DNA timp de două luni pentru prinderea lui Murgeanu

Potrivit surselor citate,  procurorii DNA ar fi cooptat trei martori pe care i-au transformat în informatori în cazul anchetării lui Răzvan Murgeanu.

Având în vedere că probele, localizarea şi identificarea persoanelor implicate în săvârşirea infracţiunilor ce fac obiectul cauzei nu pot fi obţinute în alt mod, s-a decis folosirea colaboratorului cu identitate reală Bogdan Marian Adimi pentru 60 de zile, cu începere de la data de 19 ianuarie şi până la data de 18 martie, inclusiv, afirmă aceleaşi surse.

Numele lui Adimi a fost vehiculat şi în dosarul procurorului Max Bălăşescu, judecat şi condamnat definitiv pentru fapte de corupţie.

Un alt colaborator cooptat de DNA pentru documentarea acestui caz de corupţie a fost Sorin Lungu, directorul societăţii ACM 4, a omului de afaceri FLorian Walter. În cazul acestuia anchetatorii au emis document de autorizare specific din 27 ianuarie până la 26 martie, pentru 60 de zile.

Alte articole

DNA, decizie în dosarul managerului de la Glovo: A luat mită în bani, dar şi un porc şi jumătate bonus

Primarul oraşului Sinaia, Vlad Oprea, vizat de percheziţii DNA. Bolojan: Instituţiile statului îşi fac datoria şi fiecare cetăţean trebuie să răspundă pentru ceea ce face

În 21 ianuarie, spun sursele citate, procurorii DNA ar fi dispus folosirea colaboratorului cu identitate reală Nelu Iordache pentru 60 de zile, până în 20 martie.

Sursele citate precizează, conform actelor menţionate, că ”pentru aflarea adevărului raportat la existenţa indiciilor rezonabile de pregătire a săvârşirii unor noi infracţiuni este necesară administrarea de probe care nu pot fi obţinute decât prin utilizarea unui colaboratori” care ”să deruleze operaţiuni disimulate de natură să conducă la crearea unor împrejurări susceptibile să determine cercetarea sa pentru săvârşirea unor fapte de corupţie aflate sub incidenţa Legii 78/2000”.

Colaboratorul DNA trebuia, de asemenea, potrivit surselor citate, ”să accepte, să primească, sau, după caz, să dea bani ori alte foloase, în mod direct sau prin intermediari, în condiţiile incriminărilor (…) potrivit circumstanţelor de fapt care fac obiectul cercetărilor efectuate în cauză.

Murgeanu este acuzat că a primit pentru el 15.000 de euro de la o asociere de firme care avea un contract de reabilitare a 85 de blocuri şi alţi 15.000 de euro pentru a-i da unui director din Primăria Sectorului 5 care să dispună plăţile din cadrul contractului.

Fostul consilier de stat este urmărit penal pentru trafic de influenţă, dare de mită şi instigare la infracţiunea de spălare a banilor, iar Gabriela Gângoe-Simion, pentru intermedierea ori înlesnirea efectuării unor operaţiuni comerciale sau financiare, de către persoana care are sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, complicitate la trafic de influenţă, complicitate la dare de mită, abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură private şi spălare a banilor.

De asemenea, procurorii anticorupţie au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Valentin Stănescu, director în cadrul Primăriei Sector 5 Bucureşti la data faptei, acesta fiind acuzat de luare de mită. 

Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2015 – februarie 2016, Gabriela Gângoe-Simion, în calitate de practician în insolvenţă, a dispus plata din conturile unei societăţi comerciale aflate în supravegherea sa a sumei totale de 63.670,07 lei, reprezentând remuneraţie încasată nelegal.

În urma investigaţiilor, anchetatorii au stabilit că, în perioada 22 iunie 2011 – 8 iunie 2012, Primăria Sectorului 5 şi o asociere formată din două firme, una dintre ele fiind societatea aflată în insolvenţă, au încheiat mai multe contracte privind executarea, finalizarea şi întreţinerea lucrărilor de reabilitare termică a 85 de imobile din Sectorul 5, în valoare totală de 71.892.541 lei, fără TVA.

În 31 decembrie 2015, Primăria Sectorului 5 a plătit către asocierea respectivă 8,5 milioane de lei, reprezentând o plată parţială pentru serviciile prestate. Plata ar fi fost făcută în urma intervenţiei lui Valentin Stănescu, care a cerut în schimb, prin intermediul lui Răzvan Murgeanu, 15.000 de euro. Murgeanu a mai cerut de la Gabriela Gângoe-Simion alţi 15.000 de euro pentru el.

Anterior, în acelaşi context, Gabriela Gângoe-Simion, în baza înţelegerii prealabile cu Murgean, a explicat conducerii firmei pe care o supraveghea că cei 8,5 milioane de lei au fost viraţi de Primăria Sectorului 5 “cu nişte condiţii” şi că se impunea plata unor comisioane. Astfel, aceasta a dispus subcontractarea unor lucrări de remediere la blocurile ce au făcut obiectul unuia dintre contracte către o societate comercială.

Ulterior, pentru a ascunde provenienţa sumelor de bani şi a drepturilor asupra acestora, Gabriela Gângoe-Simion l-ar fi instigat pe administratorul societăţii subcontractoare să efectueze plata unei sume de 3.000 de euro, reprezentând o parte din comisionul de 15.000 de euro pretins de Murgeanu, către o altă persoană, cu titlu de folos necuvenit, pentru exercitarea influenţei asupra directorului Stănescu Valentin şi a altor persoane din Primăria Sector 5.

Răzvan Murgeanu a fost, din iunie 2013 până în octombrie 2014, consilier de stat la Administraţia Prezidenţială în mandatul lui Traian Băsescu. Anterior, Răzvan Murgeanu a fost viceprimar al Capitalei din partea PDL şi secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în perioada în care instituţia era condusă de Elena Udrea.