Ai fost trimis de la Ana la Caiafa? Ce semnificaţie are expresia şi de unde provine

„Nu am reolvat nimic, am fost trimis de la Ana la Caiafa”, este genul de replică pe care mulţi dintre români o folosesc atunci când îşi exprimă nemulţumirea faţă de nerezolvarea unei situaţii.

În fapt, acesta este şi sensul expresiei „de la Ana la Caiafa”, aceasta fiind una dintre puţinele expresii din limba română care nu au fost „deformate” odată cu trecerea timpului.

Citeşte şi Calendar ortodox 18 iunie 2023. Sfinții Mucenici Leontie, Ipatie și Teodul. Rugăciunea către Sfântul Mucenic Leontie, de ajutor în momentele de cumpănă

Primul lucru important de ştiu este faptul că forma corectă a expresiei este ” de la Anna la Caiafa”, Ana nefiind un nume de fată, aşa cum ar putea crede cei care nu cunosc sensul expresiei.

Alte articole

De ce se scrie Iisus cu doi de ”i”. Părintele Calistrat vine cu explicații

Cine au fost Anna şi Caiafa

Originea expresiei se află în Biblie, mai precis, în Noul Testament.

Anna a fost mare preot iudeu, care a ezitat să îl judece pe Isus  şi l-a trimis la  Caiafa, alt preot-judecator, care era, de fapt chiar ginerele lui Anna. Caiafa era recunoscuta ca un prigonitor al apostolilor, iar procesul lui Isus  s-a desfăşurat în casa comună a lui Anna şi Caiafa. Legenda spune că aceasta era situată undeva la sud de zidul Ierusalimului.

Citeşte şi Care este cuvântul maghiar din rugăciunea „Tatăl nostru”. Detaliul omis de cei mai mulţi credincioşi atunci când rostesc cea mai cunoscută rugăciune

În urma acestui proces, Isus a fost trimis în faţa lui Pilat, guvernator al Iudeei, în acea perioadă. Pilat din Pont a decis răstignirea lui Isus Hristos, temandu-se că va fi acuzat că nu este prieten al Cezarului. Ulterior, se spune că marele preot Caiafa este cel care ar fi mituit soldaţii care păzeau mormântul lui Isus ca să mintă că ucenicii Săi i-au furat trupul.

În esenţă, expresia „de la Ana la Caiafa” care îşi are originea în Noul Testament, şi-a menţinut sensul, acela de a tergiversa cu bună ştiinţă rezolvarea unei probleme importante,  de a purta pe cineva de colo până colo, sau de a pune pe cineva pe drumuri, fără ca problema să fie rezolvată.