În România, speranța de viață a atins 72,5 ani în cazul bărbaţilor şi 79,6 ani în cel al femeilor. Românii trăiesc mai mult în prezent decât în urmă cu 14-15 ani, dar încă mai caută o reţetă pentru o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă. E o metodă foarte simplă prin care îți poți crește longevitatea și evișu principalele boli care duc la deces, cum sunt afecțiunile de inimă.
Ce reguli ar trebui să respecți privind odihna. Printr-un somn odihnitor reduci inclusiv stresul și riscul de a suferi afecțiuni cardiace. Desigur, trebuie completat cu o dietă sănătoasă și exerciții fizice făcute zilnic.
Așadar, cercetătorii au monitorizat peste 3.000 de participanţi care au dezvoltat un anumit tip de boală cardiacă. Printre bolile cardiovasculare pe care le-au avut unii participanţi s-au numărat: atacul de cord, insuficienţa cardiacă, boala cardiacă ischemică cronică, accidentul vascular cerebral, atacul ischemic tranzitoriu.
În cazul celor care au adormit până la miezul nopții sau mai târziu, incidența a fost mai mare. La ei s-a observat un risc cu 25% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare. „Rezultatele sugerează că orele de culcare timpurii sau târzii pot perturba ceasul biologic, cu consecinţe negative asupra sănătăţii cardiovasculare‟, a declarat autorul studiului, medicul David Plans.
Atâta vreme cât nu depășești ora potrivită la care te așezi în pat, nu ar trebui să existe motive de îngrijorare. Expeții spun că orice om ar trebui să adoarmă între orele 22.00 şi 23.00, deci nici prea devreme, nici prea târziu.
Studiul lor, publicat în „European Heart Journal – Digital Health‟, a analizat datele a peste 88.000 de participanţi britanici. Vârsta medie a acestora a fost 61 de ani, iar majoritatea a fost alcătuită din femei. S-au colectat date despre timpul de somn şi de trezire, cu ajutorul unui aparat numit accelerometru pe care participanţii l-au purtat la încheietura mâinii.
Riscul de apariția a bolilor cardiace e mai mare în cazul celor care se culcă târziu, a atras atenția medicul David Plans, autorul studiului. „Deşi constatările nu arată cauzalitatea, timpul de somn a apărut ca un potenţial factor de risc cardiac, independent de alţi factori de risc şi de caracteristicile somnului. Dacă descoperirile noastre sunt confirmate în alte studii, timpul de somn şi igiena somnului ar putea deveni o recomandare de sănătate publică cu costuri reduse pentru reducerea riscului de boli de inimă‟.