Studiul realizat de cercetătorii danezi relevă noi informaţii potrivit cărora grupa de sânge ar putea avea un rol în predispoziţia unei persoane de a se infecta şi şansele de a contracta o formă gravă a bolii.
Oamenii de ştiinţă spun că dintre 7.422 de persoane testate pozitivi pentru COVID-19, numai 38,4 la sută aveau grupa de sânge 0. Mai mult, 41,7 la sută dintre 2,2 milioane de persoane care nu au fost testate aveau această grupă de sânge.
În schimb, 44,4 la sută dintre persoanele infectate cu noul coronavirus aveau grupa de sânge A, adică cea pe care o au 42,4 la sută dintre oamenii din Danemarca.
Pe de altă parte, un alt studiu realizat de cercetători din Canada arată că dintre 95 de pacienţi cu forme grave de coronavirus, 84 la sută dintre aceştia aveau grupa de sânge A sau AB şi au necesitat ventilaţie mecanică, spre deosebire de pacienţii cu grupe de sânge 0 sau B (61 la sută).
De asemenea, cercetătorii canadieni au descoperit că persoanele cu grupe de sânge A sau AB au fost internate mai multe zile la secţia de terapie intensivă, în medie 13,5 zile. În schimb, pacienţii cu grupe de sânge 0 sau B au necesitat în medie nouă zile de îngrijiri medicale.
Descoperirile oamenilor de ştiinţă oferă „dovezi mai concrete că grupa de sânge ar putea avea un rol în predispoziţia unei persoane de a se infecta cu COVID şi de a contracta o formă gravă a bolii”, a explicat Dr. Amesh Adalja, cercetător din cadrul Universităţii „Johns Hopkins”, conform CNN.
Grupele de sânge au fost descoperite în anul 1901 de către omul de ştiinţă Karl Landsteiner. De profesie medic, acesta a împărţit grupele de sânge în 4 categorii:
În Romania, majoritatea populaţiei are grupa de sânge A, urmată de grupa de sânge 0, grupa de sânge B. Sub 10% din populaţia tării noastre are grupa de sânge AB.