AID cere procurorului general să sprijine legea cartelelor PrePay. DIICOT se alătură demersului

Organizaţia civică subliniază că legea va sprijini autorităţile să identifice mai repede eventualele ameninţări teroriste, dar şi să-i tragă la răspundere pe autorii faptelor de corupţie. Actul normativ a fost contestat de Avocatul poporului şi se află pe masa Curţii Constituţionale.

Citeşte şi ATAC LA SIGURANȚA NAȚIONALĂ: Legea cartelelor, atacată în România, adoptată în 80 de ţări

Proiectul a fost iniţiat de Guvern şi adoptat în vară de Parlament. În lege se prevede că românii vor putea cumpăra cartele PrePay numai după ce completează o fişă cu datele personale, la fel ca posesorii de abonamente. Mai mult, cei care au cumpărat deja o cartelă PrePay sunt obligaţi să le declare la operatorii de telefonie mobilă.

„Democraţia nu vine gratis, iar România se află într-o zonă, o regiune unde lucrurile nu sunt stabile. Este obligaţia CCR să dea instrumentele necesare serviciilor de informaţii, Parchetului, să poată să identifice eventualii terorişti, eventualele persoane ameninţate, fapte de corupţie, crimă organizată. 99% din fapte sunt comise de pe cartele PrePay. Faptul că eu, dvs avem abonament şi ne-am declarat aceste abonamente nu ne-a luat cu nimic din drepturi. Faptul că aceste date de pe buletin trebuie date când cumpărăm o cartelă nu este o îngrădire a drepturilor, ci o datorie de cetăţean. Este vitală aprobarea acestei legi şi nu respingerea ei„, a declarat, la România TV, Alexandru Cumpănaşu, preşedintele Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

Citeşte şi AID îşi reafirmă sprijinul pentru proiectul de lege privind identificarea utilizatorilor de cartele prepay

DIICOT se alătură demersului

„Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) îşi exprimă pe această cale poziţia cu privire la sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Avocatul Poporului referitor la Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay, sesizare în care se arăta faptul că prin adoptarea acestei legi se încalcă prevederile art. 1 alin. (5), art. 26, art. 53 alin. 2 și art. 147 alin. 4 din Constituția României.

Analizând textele de lege, considerate afirmativ încălcate, în opinia DIICOT, aceste critici nu sunt întemeiate deoarece legea satisface toate criteriile de constituţionalitate pentru a putea fi pusă în vigoare având caracterul unei legi previzibile şi accesibile.În ceea ce privește susținerea că Legea supusă controlului ar fi neconstituţională urmare a Deciziei Curții onstituționale nr. 1258/2009 prin care s-a stabilit că soluția legislativă referitoare la obligația de a stoca datele cu caracter personal, pentru o perioadă de 6 luni de la data eținerii acestora, este afectată de un viciu de neconstituționalitate şi, ca atare, avându-se în vedere prevederile art. 147 alin. 4 din Constituție şi acest proiect atrage după sine acelaşi viciu, apreciem că această susţinere este nefondată deoarece soluţia preconizată de noul proiect de lege privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay este diferită față de cea consacrată prin Legea nr. 298/2008, care viza reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. Astfel noua lege supusă controlului se referă strict la datele necesare pentru identificarea unui abonat sau utilizator – numărul de telefon ori identificatorul serviciului de comunicații cu plata în avans sau cu plata ulterioară, împreună cu numele, prenumele și codul numeric personal, seria și numărul documentului de identitate, respectiv țara emitentă – în cazul cetățenilor străini – denumirea și codul de identificare fiscală – în cazul persoanelor juridice, precum și numele, prenumele și codul numeric personal al reprezentantului legal al persoanei juridice, după caz, necesare în situaţia în care acest utilizator doreşte să achiziţioneze o cartelă telefonică prepay.Spre deosebire de textul supus controlului, Legea nr. 298/2008 instituia obligaţia furnizorilor de servicii şi reţele publice de comunicaţii lectronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii de a stoca pentru o perioadă de 6 luni datele de trafic şi de localizare a persoanelor fizice şi juridice. În conformitate cu prevederile legii respective, mai precis ale art. 3, datele erau necesare „pentru urmărirea şi identificarea” sursei, destinaţiei, datei, orei şi duratei unei comunicări, tipului de comunicare, a echipamentului de comunicaţie sau a dispozitivelor folosite de utilizator, a locaţiei echipamentului de comunicaţii mobile. Decizia nr. 1258/2009 a Curţii Constituţionale a statuat „că lipsa unei reglementări legale precise, care să determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării persoanelor fizice sau juridice utilizatoare deschide posibilitatea unor abuzuri în activitatea de reţinere, prelucrare şi utilizare a datelor stocate de furnizorii serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii”. În continuare s-a mai învederat faptul că „Limitarea exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, de asemenea, trebuie să aibă loc într-o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc, astfel încât să fie îndepărtată, pe cât posibil, eventualitatea arbitrarului sau a abuzului autorităţilor în acest domeniu”. Mai mult decât atât s-a subliniat faptul că destinatarii normei juridice reprezintă, în acest caz, totalitatea persoanelor fizice şi juridice în calitatea lor de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, deci o sferă largă, cuprinzătoare de subiecte de drept, membri ai societăţii civile. Or, aceştia trebuie să aibă o reprezentare clară a normelor juridice aplicabile, astfel încât să îşi adapteze conduita şi să prevadă consecinţele ce decurg din nerespectarea acestora.”Având în vedere tocmai aceste considerente invocate de Curtea Constituţională în Decizia citată, (decizie în care se invoca protecţia tuturor persoanelor fizice şi juridice în calitatea lor de utilizatori ai serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii) constatăm pe de o parte faptul că, în prezent, actualul cadru legislativ creează discriminări între consumatorii erviciilor achiziţionate de la furnizori şi cei care utilizează aceste tipuri de servicii în baza cartelei telefonice prepay, iar pe de altă parte nici Curtea Constituţională nu aduce vreo critică cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal reprezentând identificarea unui abonat sau utilizator, aceasta pronunţându-se pe constituţionalitate doar cu privire la reţinerea acestor date pe o anumită durată.În acest context, chiar Curtea Constituţională a statuat că un furnizor poate avea acces la datele cu caracter personal ale unui abonat, prin intermediul serviciilor puse la dispoziţie cu titlu gratuit de furnizor (serviciul registru abonaţi), însă din realitatea legislativă existentă în prezent nu există aceeaşi posibilitate cu privire la utilizatorii serviciilor de tip prepay. Aceasta în condiţiile în care piaţa de telefonie mobilă din România este dominată de clienţii de tip prepay, care reprezintă aproximativ 67% din numărul total de utilizatori ai pieţei de telefonie mobilă din România.

În acest context se remarcă, pe de o parte tendinţa operatorilor din piaţa de telecomunicaţii de a atrage în portofoliul de clienţi acele persoane care solicită servicii prin intermediul cartelelor preplătite, iar pe de altă parte se constată că din punct de vedere al activităţii infracţionale derulate de diverse persoane există o predilecţie în utilizarea acestor tipuri de cartele, deoarece ele oferă la acest moment o protecţie de anonimat utilizatorilor.
De asemenea cartelele preplătite au un regim juridic diferit de cel al utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice furnizate pe bază de abonament, fapt care face dificilă identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay în cazul activităţilor efectuate pentru desfăşurarea urmăririi penale sau pentru cunoaşterea, prevenirea şi contracararea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.Mai dorim să subliniem faptul că OUG nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice reprezintă cadrul general de reglementare în materie şi nu aduce atingere dispoziţiilor generale ale Legii nr. 677/2001 privind protecţia datelor cu
caracter personal şi nici obligaţiilor pe care România şi le-a asumat prin ratificarea Convenției pentru protejarea persoanelor faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal.Referitor la susţinerea că legea supusă controlului nu este compatibilă cu dreptul la viaţă privată al persoanelor fizice sau juridice, apreciem că şi această susţinere este neîntemeiată, deoarece aşa cum am menţionat mai sus ea realizează în fapt o uniformizare a regimului utilizatorilor posturilor telefonice care deţin abonament cu cel al utilizatorilor de cartele SIM prepay. Astfel, indiferent de modalitatea în care o persoană fizică sau juridică înţelege să folosească serviciile de telefonie, regimul datelor cu caracter personal va fi acelaşi.În plus, obţinerea datelor personale ale utilizatorilor de cartele prepay constituie un pas important în lupta pentru combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, minima ingerinţă în viaţa privată realizată prin obţinerea datelor utilizatorilor de cartele SIM prepay fiind proporţională cu scopul urmărit şi necesară într-o societate democratică.

Realităţile practice confirmă faptul că una dintre modalităţile în care infractorii înţeleg să comunice, astfel încât identitatea acestora să fie protejată şi să nu fie descoperită, este cea constând în folosirea cartelelor prepay care în prezent asigură protecţia anonimatului.

Astfel, pentru DIICOT obţinerea datelor utilizatorilor de cartele SIM prepay reprezintă un instrument extrem de util în activitatea de prevenire, investigare şi combatere a criminalităţii organizate şi terorismului.Analiza de drept comparat relevă că în Spania, Italia, Danemarca, Grecia, Letonia, Bulgaria şi Slovacia există deja dispoziţii legislative care prevăd obligaţia stabilirii datelor utilizatorilor cartelelor prepay. În acest context este de menţionat şi un studiu efectuat în anul 2013 de Asociaţia Internaţională a Operatorilor de Telefonie Mobilă în anul 2013 în care se constată că cel puţin 80 de ţări de la nivel global au introdus sau sunt în curs de a introduce înregistrarea obligatorie a datelor utilizatorilor de cartele SIM prepay”, precizează DIICOT.