AJUNUL BOBOTEZEI 2020: Sfinţirea casei de Bobotează. SECRETUL pe care nu ţi l-au spus niciodată preoţii. Ce înseamnă dacă strănuţi azi

Printre obiceiurile dinAjunul Bobotezei se numără şi “Chiralesa”, care în greceşte înseamnă “Fie-ţi milă, Doamne!”. Îl ştiu bine, din bătrâni, toţi tinerii din localitatea Brusturi, judeţul Neamţ. Băieţi şi fete însoţesc preotul prin sat şi vestesc sfinţirea caselor.

Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului, iar copiii primesc nuci, mere şi prăjituri. În anumite zone din Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite.

In Ajunul Bobotezei, creştinii ortodocşi ţin post ca să întâmpineBotezul Domnului. Ortodocşii pe rit vechi se pregătesc de Crăciun.
In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie sa primeasca de la duhovnic binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: “acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa”.

Alte articole

Bobotează 2025. Ce se ia prima dată, aghiasma sau anafura. Ordinea corectă pe care mulți creștini nu o cunosc

Tradiții și superstiții la români în 2025. Când se pune, de fapt, busuioc sub pernă

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.
Luni, în Ajunul Bobotezei, în bisericile ortodoxe se va oficia, pentru a doua oară anul acesta, Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, potrivit TRINITAS TV.

Conform rânduielilor tipiconale, dacă Ajunul Botezului Domnului cade în timpul zilelor săptămânii, atunci, în ziua de Ajun se oficiază Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia praznicului Botezului Domnului, iar in ziua sărbătorii Epifaniei se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur.

Când Ajunul Bobotezei cade, însă, sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se săvârşeşte Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar cea a Sfântului Vasile cel Mare se face în ziua praznicului, fără să se mai unească cu Vecernia.

Liturghia Sfântului Vasile cel Mare se mai oficiază în Ajunul Craciunului, în ziua de prăznuire a Sfântului Vasile cel Mare, pe 1 ianuarie, în primele cinci duminici din Postul Mare, în Joia Mare şi în Sâmbăta Mare.
Potrivit tradiţiei populare, Ajunul Bobotezei este noaptea în care fetele necăsătorite îşi pot visa ursitul. Fetele care doresc să îşi viseze ursitul iau de la preot un fir de busuioc sfinţit, plantă despre care se crede că are puteri magice. Cea care vrea să i se arate destinul trebuie sa postească, să se roage şi să pună busuiocul sub pernă, în noaptea dinaintea sărbătorii.

În unele zone ale tarii, în ajunul Bobotezei, se spune că pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământata doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase. Prin tradiţie, se ţine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune că cei care reuşesc să nu mănânce şi să nu bea nimic în această zi vor avea parte de noroc, sănătate şi binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.

AJUNUL BOBOTEZEI vine cu tradiţii şi superstiţii din vechime. Când preotul vine pe la case cu Iordanul, vestind Boboteaza, gospodarii sunt atenţi să audă dacă îi scârţâie zăpada sub picioare, semn că anul ce tocmai începe va fi unul bogat şi rodnic.

Bătrânii spun că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos tot anul.

AJUNUL BOBOTEZEI: Sfinţirea casei de Bobotează. SECRETUL pe care nu ţi l-au spus niciodată preoţii

În unele zone, copiii mergeau la colindat în seara de 5 spre 6 ianuarie, vestind sosirea preotului cu crucea si fiind rasplatiti cu mere, nuci şi prăjituri.

Ajunul Bobotezei este si un moment favorabil farmecelor, descantecelor si altor practici magice. Dimineata, inainte de aprinderea focului, se strangeau cenusa din soba si gunoiul din casa pentru a fi pastrate pana in primavara, cand se presarau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice si a le proteja de gujulii.

BOBOTEAZA: De ce nu se împrumută nimic în această zi şi se mănâncă miere

Fanul de sub fata de masa si bulgarii de sare se adaugau in hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli si de duhurile rele. In acelasi scop era folosita si agheasma luata de la preotul care venea cu Iordanul.

AJUNUL BOBOTEZEI: De ce se ţine post negru în această zi. Cum află fetele dacă se mărită în acest an

Daca in dimineata Ajunului de Boboteaza pomii au fost incarcati cu promoroaca, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea ca animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaza despre locurile unde sunt ascunse comorile.

In seara de Ajun se savarseau practici de aflare a duratei vietii. Inainte de culcare, se luau carbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al carui carbune se va stinge mai repede.