Ajutor militar de urgenţă pentru Zelenski. Blindatele ajung la armata Ucrainei în câteva zile

Lituania va livra 20 de vehicule blindate de tip M113, 10 camioane militare şi 10 vehicule de deminare, ”cu scopul de a sprijini în continuare apărarea împotriva Rusiei”, a declarat miercuri ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, relatează CNN. Ajutorul militar se ridică la 15,5 milioane de euro, potrivit Reuters.

Alertă lângă graniţele României. Ce se întâmplă pe Insula Şerpilor, imagini din satelit VIDEO

Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anusauskas, a declarat că Lituania va trimite 20 de vehicule blindate M113, 10 camioane militare şi 10 vehicule pentru operaţiuni de deminare.

Vehiculele valorează în total 15,5 milioane de euro, potrivit Reuters.

Alte articole

Dezvăluire halucinantă în presa britanică! Putin ar fi vrut, în 2022, să lanseze o bombă nucleară în Ucraina sau să testeze una deasupra Mării Negre

Două drone de război au căzut în Republica Moldova. Confruntări violente între Rusia şi Ucraina

”Sprijinul nostru este crucial pentru victoria Ucrainei şi pentru apărarea suveranităţii sale”, a spus Anusauskas pe contul de Twitter.

El a adăugat că ”Lituania a oferit prima asistenţă înainte de începerea războiului”, iar în prezent caută constant modalităţi de oferire a unui sprijin suplimentar eficient, ”esenţial pentru viitorul Ucrainei”.

Anterior, Lituania a oferit Ucrainei sprijin militar în valoare de 100 de milioane de euro.

Lituania, care se învecinează cu enclava rusă Kaliningrad, precum şi cu un teritoriu vast al Belarusului, este printre ţările europene cele mai vulnerabile la o eventuală agresiune rusă.

Rusia atacă cu rachete regiunile Zaporizhzhia şi Dnipropetrovsk din Ucraina. Civili ucişi în ofensiva rusă din Donbas
Ucraina trebuie să fie capabilă să negocieze cu Rusia de pe o poziţie de forţă astfel încât Moscova să nu fie încurajată să adopte alte acţiuni agresive, a afirmat miercuri şefa guvernului eston Kaja Kallas, transmite Reuters.

”Trebuie să evităm o pace nefavorabilă, o pace negociată prost pentru Ucraina ar însemna o pace proastă pentru noi toţi”, a spus Kallas într-un discurs la Stockholm.

”Este mult mai periculos să cedăm în faţa lui Putin decât să îl provocăm. Toate aceste aparente mici concesii făcute agresorului conduc la mari războaie. Am făcut această greşeală deja de trei ori: Georgia, Crimeea şi Donbas”, a adăugat ea.

Pe de altă parte, liderii diplomaţiilor din Consiliul Statelor de la Marea Baltică au avertizat că războiul dus de Rusia împotriva Ucrainei va avea ”un impact negativ pe termen lung” asupra securităţii regionale.

Miniştrii de externe din Germania, Norvegia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Islanda, Polonia, Estonia, Lituania şi Letonia s-au întrunit marţi şi miercuri la Kristiansand, în sudul Norvegiei, în prezenţa şefului diplomaţiei UE, Josep Borrell. Rusia nu este reprezentată întrucât s-a retras din această organizaţie în 17 mai, după ce în 3 martie fusese suspendată.

”Agresiunea rusă este absolut incompatibilă cu modelul de cooperare ce guvernează relaţiile internaţionale în regiunea Mării Baltice, are un impact negativ pe termen lung asupra securităţii regionale şi este contrară ordinii internaţionale bazate pe reguli”, au afirmat reprezentanţii celor zece ţări participante, într-o declaraţie comună.

”Relaţiile Consiliului cu Rusia şi Belarus (ţară cu statut de observator, n.red.) vor rămâne întrerupte până când cooperarea va redeveni posibilă în cadrul principiilor fundamentale ale dreptului internaţional”, se arată în document.

Ţările semnatare şi-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, declarându-se pregătite pentru ”un parteneriat pentru cooperare şi reconstrucţie şi pentru deschiderea de anchete internaţionale privind crimele de război”, şi au subliniat că ”Rusia şi complicele său Belarus poartă întreaga responsabilitate pentru război”.

Reuniunile ministeriale ale Consiliul Statelor de la Marea Baltică fuseseră suspendate după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia, în 2014.

Pe 24 februarie, Rusia a lansat un război neprovocat şi nejustificat împotriva Ucrainei, Moscova susţinând că este vorba despre o ”operaţiune militară specială de denazificare” a ţării vecine.