El Niño afectează clima globală. Tendinţa de încălzire este deosebit de îngrijorătoare, deoarece depăşeşte temporar ţinta de 1,5°C stabilită ca obiectiv în Acordul de la Paris. Deşi încălcarea acordului nu va fi considerată oficială decât dacă tendinţa persistă la scară decenală, creşterea bruscă a temperaturilor din ultimul an a surprins mulţi oameni de ştiinţă.
Diana Ürge-Vorsatz, vicepreşedintă a Grupului interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC), a declarat că planeta s-a încălzit cu 0,3 grade Celsius pe deceniu în ultimii 15 ani, aproape dublu faţă de tendinţa din anii 1970. „Este acest lucru în limitele variabilităţii climatice sau un semnal de încălzire accelerată? Preocuparea mea este că ar putea fi prea târziu dacă aşteptăm să vedem”, a scris ea pe Twitter.
Vremea de Florii, 1 Mai şi Paşte 2024. Meteorologii au anunţat prognoza meteo de sărbători
Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spaţiale al NASA, a remarcat că recordurile de temperatură sunt depăşite în fiecare lună cu până la 0,2 C.
„Este umilitor şi puţin îngrijorător să recunoaştem că niciun an nu a încurcat capacităţile de predicţie ale oamenilor de ştiinţă în domeniul climei mai mult decât 2023”, a scris succesorul lui Jim Hansen într-un articol recent pentru Nature.
El a enumerat mai multe cauze posibile ale acestei anomalii, inclusiv El Niño, reducerea emisiilor de dioxid de sulf, precipitaţiile vulcanice şi intensificarea activităţii solare.
Totuşi, Schmidt avertizează că aceşti factori nu sunt suficienţi pentru a explica creşterea de 0,2°C. „Dacă anomalia persistă până în august, lumea va intra pe un teritoriu necunoscut. Acest lucru ar putea indica o modificare fundamentală a modului în care funcţionează sistemul climatic, mult mai devreme decât se aştepta”, a declarat el.
Schmidt a enumerat mai multe cauze plauzibile ale acestei anomalii – efectul El Niño, reducerea particulelor de dioxid de sulf care răcesc datorită controalelor de poluare, precipitaţiile produse de erupţia vulcanică Hunga Tonga-Hunga Ha’apai din Tonga din ianuarie 2022 şi intensificarea activităţii solare în perioada premergătoare unui maxim solar prezis.Dar, pe baza analizelor preliminare, el a spus că aceşti factori nu sunt suficienţi pentru a explica creşterea de 0,2 C: „Dacă anomalia nu se stabilizează până în august – o aşteptare rezonabilă bazată pe evenimentele El Niño anterioare – atunci lumea va fi pe un teritoriu necunoscut. Aceasta ar putea implica faptul că o planetă în încălzire modifică deja în mod fundamental modul în care funcţionează sistemul climatic, mult mai devreme decât anticipau oamenii de ştiinţă.”
Cauza principală a încălzirii globale – emisiile de combustibili fosili – este bine cunoscută şi acceptată de comunitatea ştiinţifică. Un sondaj al a 90.000 de studii climatice a identificat un consens de 99,9% că activitatea umană este responsabilă pentru schimbările climatice.
Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus Climate Change Service, a subliniat că oprirea încălzirii globale necesită reduceri rapide ale emisiilor de gaze cu efect de seră.
Michael E. Mann, omul de ştiinţă cunoscut pentru graficul „hockey-stick”, a declarat că tendinţele actuale sunt de aşteptat, având în vedere creşterea continuă a emisiilor. El a avertizat că încălzirea rapidă a planetei este o realitate gravă, contrar opiniilor industriei combustibililor fosili.
Industria combustibililor fosili, cu interese financiare majore în joc, continuă să se opună eforturilor de combatere a schimbărilor climatice. Directorul general al Saudi Aramco, Amin Nasser, a declarat recent că renunţarea la petrol şi gaze este o „fantezie”, ignorând consensul ştiinţific şi angajamentele luate la summitul Cop28 privind clima.
Avertismentul unui climatolog: Până în 2050, în zone din Spania și Franța nu se va mai putea face agricultură
Climatologul Roxana Bojariu a declarat, la Interviurile Digi24, că până în anul 2050, în zone din Spania și sudul Franței nu se va mai putea face agricultură, „dacă vom continua cu emisiile cum sunt acum”, care reprezintă principalul motor al încălzirii globale. Declarația vine în contextul în care fiecare dintre ultimele 10 luni a doborât recordul pentru cea mai caldă lună înregistrată vreodată.
Întrebată dacă încălzirea globală va afecta culturile cultivate, Roxana Bojariu a răspuns: „Sigur că da. Nu că va impacta, e o metodă prin care trebuie să gestionăm schimbarea climatică. Nu vom mai putea folosi nici tehnologiile de acum. Se modifică calendarul agricol, pentru că toamna nu mai e ce a fost acum mai multe decenii, primăvara nici ea nu mai e ce a fost, la fel și iarna și vara. Pe de altă parte, avem nevoie de soiuri mult mai rezistente la secetă vara, avem nevoie de acele culturi care să reziste noilor aduse de schimbarea climei. Trebuie să gândim aceste transformări, ca să putem să ne dezvoltăm agricultura. Vă spun un lucru pentru România. Și în România există tendința de aridizare, dar nu cu aceeași intensitate ca în sudul Europei, zone din Spania, din sudul Franței, acolo unde la orizontul anului 2050, dacă vom continua cu emisiile cum sunt acum, nu se va mai putea face agricultură, orice tehnologie ai avea. În timp ce în România, chiar dacă scade cantitatea de precipitații vara, nu scade atât de mult ca în acele zone”.
Fiecare dintre ultimele 10 luni a doborât recordul pentru cea mai caldă lună înregistrată vreodată, comparativ cu luna corespunzătoare din anii precedenți, a precizat Copernicus Climate Change Service (C3S) al UE într-un buletin lunar.
„Tendința pe termen lung cu recorduri excepționale este cea care ne îngrijorează foarte mult”, a declarat pentru Reuters directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess. „Văzând astfel de recorduri – lună de lună – ne arată cu adevărat că clima noastră se schimbă, se schimbă rapid”, a adăugat ea.
Friederike Otto, climatolog la Institutul Grantham de la Imperial College din Londra, atrage atenția că „principalul motor al încălzirii este reprezentat de emisiile de combustibili fosili”.
Incapacitatea de a reduce aceste emisii va continua să conducă la încălzirea planetei, ceea ce va duce la secete mai intense, incendii, canicule și ploi abundente, a mai spus Otto.