Acest lucru ar fi fost imposibil de imaginat dacă România nu ar fi fost ferm ancorată în structurile Europei de Vest. Într-adevăr, românii nu trebuie să se uite prea departe către est pentru a vedea soarta Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova – toate prinse între est şi vest, instabile, lovite de sărăcie şi o pradă uşoară pentru preşedintele rus Vladimir Putin. Aceasta ar fi putut fi şi povestea României, dacă în 2007 nu ar fi aderat la Uniunea Europeană, notează jurnalistul german.
Drumul României către democraţie a fost profund tulburat de la revoluţia din 1989, care a răsturnat dictatura lui Nicolae Ceauşescu. Revenirea ţării după trauma comunismului a fost stopată, împotmolită de elitele corupte. Acesta este motivul pentru care alegerea în luna noiembrie a preşedintelui Klaus Iohannis, care a devenit cunoscut în lupta împotriva corupţiei ca primar local, este un cadou minunat pentru ţară la împlinirea a 25 de ani de la revoluţie, apreciază autorul articolului, potrivit Agerpres.
România şi vecinii săi europeni de pe flancul estic al UE se află acum în prima linie a noului conflict dintre Est şi Vest, împovăraţi de conflictele îngheţate şi chiar de războiul civil din vecinătate (Ucraina – n.r.). Este important ca România şi celelalte ţări să proiecteze o imagine demnă a UE în ţări precum Republica Moldova, care fie s-ar putea îndrepta către UE, fie ar putea cădea cu uşurinţă în mâinile lui Putin, susţine autorul articolului. Este chiar mai important ca aceste naţiuni să nu cedeze tentaţiei autoritare, aşa cum s-a întâmplat în cazul Ungariei, complicând şi mai mult criza din Europa de Est. Însă, nici nu ar trebui să cadă în cealaltă extremă, exagerând ameninţarea Rusiei, apreciază ziaristul german.
Un lucru este cert: la 25 de ani după revoluţie, România a făcut un pas promiţător în direcţia cea bună. UE şi Germania ar trebui să-l ajute pe Iohannis să adopte reformele pentru care românii au votat. Iohannis nu poate face minuni, însă el se află în cea mai bună poziţie pentru a aduce România în comunitatea europeană mai mult decât cu numele, conchide ziaristul german.