Înregistrarea video de 16 minute și 50 de secunde, nedatată, a fost publicată sâmbătă prin aplicația de mesagerie Telegram de către „Grupul de sprijinire a islamului și musulmanilor”, o grupare jihadistă, informează MEDIAFAX.
Citeşte şi Al-Qaida a eliberat după şase ani un ostatic suedez din Mali
Cetățeanul român Iulian Gherguț, răpit în aprilie 2015 în Burkina Faso, era agent de securitate la o mină de mangan la Tambao, în nordul Burkina Faso, în apropiere de frontiera cu Niger și Mali.
Ceilalți trei ostatici sunt sud-africanul Stephen McGown, răpit de Al Qaida în nordul Mali în noiembrie 2011, misionara elvețiană Béatrice Stockly, răpită în ianuarie 2016 de gruparea jihadistă Al Qaida din Magrebul islamic (Aqmi) și călugărița columbiană Gloria Cecilia Narvaez Argoti, răpită în februarie 2017 în Mali.
Chirurgul Arthur Kenneth Elliott și soția sa Jocelyn Elliott au fost răpiți în Burkina Faso în ianuarie 2015. Jocelyn Elliott a fost eliberată în februarie 2016.
Franțuzoaica Sophie Pétronin, aflată la conducerea unei asociații de ajutor pentru copii, a fost răpită în decembrie 2016 de bărbați înarmați la Gao, în nordul Mali. Nicio grupare nu a revendicat până în prezent răpirea sa.
Ostaticii sunt prezentați separat în această înregistrare video de un bărbat care afirmă că nu au existat până în prezent negocieri pentru eliberarea lor. La sfârșitul înregistrării video, fără a formula vreo cerere, acest bărbat asigură familiile ostaticilor că „nicio negociere veritabilă nu a început” pentru eliberarea lor, afirmând totodată că discuții sunt „în continuare în curs”.
Citeşte şi Un medic francez în vârstă de 60 de ani, răpit în Mali
Sud-africanul Stephen McGown, primul care apare în înregistrare, declară:”Acum noi facem o nouă înregistrare video, dar nu știu ce să zic. Totul a fost spus deja în trecut. Totul a fost spus în înregistrările video precedente pe care le-am făcut”, potrivit transcripției SITE.
Cu privire la Sophie Petronin, se precizează că ea speră că președintele francez Emmanuel Macron, care a sosit în Mali în noaptea de sâmbătă spre duminică pentru a susține lupta împotriva grupărilor jihadiste, va ajuta la revenirea sa în familie, potrivit SITE.
Nordul Mali căzuse în martie-aprilie 2012 sub controlul grupărilor jihadiste legate de Al Qaida. Jihadiștii au fost în mare parte alungați din această regiune printr-o intervenție militară internațională, lansată în ianuarie 2013 la inițiativa Franței, care continuă și în prezent.
Dar zone întregi scapă de sub controlul forțelor maliene și străine, vizate regulat de atacuri sângeroase, în pofida semnării în mai—iunie 2015 a unui acord de pace, destinat să-i izoleze definitiv pe jihadiști.
Celula de criză interinstituțională care gestionează situația lui Iulian Gherguț, răpit în Burkina Faso, a luat notă de difuzarea, duminică, a unui material video cu acesta, afirmă Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un răspuns la solicitarea AGERPRES.
„Celula de criză interinstituțională care gestionează situația cetățeanului român răpit în Burkina Faso a luat notă de difuzarea, la data de 02 iulie 2017, a unui material video cu cetățeanul român Iulian Gherguț. Lansarea unui astfel de mesaj în spațiul public se înscrie în tiparul obișnuit al situațiilor de acest gen. Celula de criză interinstituțională lucrează în regim de permanență pentru gestionarea situației”, spune MAE.
Totodată, MAE precizează că autoritățile române mențin legătura și cu autoritățile competente ale statelor ai căror cetățeni au fost luați ostatici.
„Ministerul Afacerilor Externe reiterează recomandarea ca tratarea în spațiul public a elementelor privind acest caz, dat fiind caracterul specific și sensibil al acestuia, să se facă cu toată precauția”, mai spune MAE.
Potrivit MAE, celula de criză interinstituțională care gestionează situația cetățeanului român răpit în Burkina Faso, constituită conform „Metodologiei de comunicare și acțiune pentru instituțiile cu responsabilități în gestionarea situațiilor de atacuri teroriste în care sunt implicați cetățeni români aflați în afara teritoriului României”, aprobată de ședința CSAT din 3 iulie 2013, continuă efortul său, prin instituțiile sale componente, potrivit competențelor fiecăreia, pentru eliberarea cetățeanului român.
„Celula de criză interinstituțională convocată de MAE la data de 4 aprilie 2015 lucrează în regim de permanență pentru gestionarea situației, depunând toate eforturile pentru eliberarea cetățeanului român. Celula de criză își va continua activitatea în același regim și va colabora, în continuare, cu partenerii internaționali ai României. Sub coordonarea acesteia, misiunile diplomatice române din regiune sunt în contact permanent cu toate autoritățile competente locale. De asemenea, reprezentanții Celulei de Criză mențin legătura atât cu firma angajatoare, cât și cu familia cetățeanului român”, mai afirmă MAE.
Înregistrarea video de 16 minute și 50 de secunde, nedatată, a fost publicată sâmbătă prin aplicația de mesagerie Telegram de către „Grupul de sprijinire a islamului și musulmanilor”, o grupare jihadistă.