Alegeri 2024. Profilurile candidaților la prezidențiale. Ce au în comun Marcel Ciolacu, Ana Birchall și Cristian Terheș. Cum a ajuns Simion, în doar câțiva ani, candidatul cu cele mai mari șanse la turul al doilea

Alți trei candidați au conexiuni directe sau indirecte cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). George Simion, liderul partidului, vizează o calificare în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Călin Georgescu, candidat independent, a fost susținut de AUR în trecut, iar Cristian Terheș, fost europarlamentar din partea AUR, și-a anunțat candidatura separat.

Pe partea dreaptă a spectrului politic, Nicolae Ciucă, președintele Partidului Național Liberal (PNL), concurează alături de Hunor Kelemen, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR). De asemenea, Ludovic Orban, fost președinte PNL, a decis să nu candideze, preferând să o susțină pe Elena Lasconi, candidată din partea Uniunii Salvați România (USR). Cele trei partide, PNL, USR și UDMR, au format o coaliție de guvernare în 2021, iar o astfel de colaborare ar putea fi reeditată.

În competiție se regăsesc și alți candidați mai puțin convenționali, precum Silviu Predoiu, fost șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), fiica unui cunoscut patron media, și un medic veterinar care își încearcă din nou șansele pentru Cotroceni.

George Simion – Candidat AUR

Alte articole

Casele de pariuri au actualizat cotele pentru candidaţii la alegerile prezidenţiale. Cine intră în turul al doilea cu Marcel Ciolacu

Marcel Ciolacu vrea să fie un preşedinte „empatic”: „România trebuie să aibă în continuare o guvernare de coaliţie, alcătuită între cele mai mari partide ale ţării, PSD şi PNL”

George Simion este un politician român cunoscut pentru stilul său combativ și implicarea sa activă în promovarea unor idei naționaliste. Născut pe 21 septembrie 1986, Simion a devenit un personaj public recunoscut în România prin activitatea sa politică, dar și prin controversatele sale declarații.

Înainte de a deveni cunoscut pe cale politică, George Simion s-a implicat în mișcări civice și a fost un susținător vocal al cauzelor naționaliste. A devenit activ în politica românească prin organizarea de proteste și evenimente care promovau unitatea națională și tradițiile românești.

În 2019, George Simion a fost unul dintre fondatorii Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), un partid naționalist care a ajuns rapid în centrul atenției politice din România. AUR a fost perceput ca o alternativă pentru cei care nu se simțeau reprezentați de partidele tradiționale, iar mesajul său s-a concentrat pe promovarea unui naționalism conservator și pe protejarea valorilor tradiționale românești.

Sub conducerea lui Simion, AUR a cunoscut o ascensiune rapidă, înregistrând un succes remarcabil în alegerile parlamentare din decembrie 2020, când a obținut un număr semnificativ de locuri în Parlamentul României. Aceasta a consolidat poziția lui Simion ca un lider important pe scena politică românească.

De-a lungul carierei sale politice, George Simion a fost adesea criticat pentru tonul său radical și pentru pozițiile controversate pe care le-a adoptat. Cu toate acestea, susținătorii săi l-au apreciat pentru faptul că a vorbit deschis despre temele naționaliste și pentru dorința de a întări suveranitatea României în fața influențelor externe.

În afacerea sa politică, Simion a fost implicat activ în mai multe acțiuni și proteste care au vizat instituțiile europene și politica globală, fiind adesea un critic al Uniunii Europene și al politicii externe promovate de marile puteri. Totodată, el a susținut deschis ideea unui românism autentic, concentrându-se pe identitatea națională și tradițiile românești.

Analistul politic și profilerul H.D. Hartmann a declarat, în emisiunea „În Opoziție cu Denise Rifai”, că George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale, nu este pregătit din punct de vedere emoțional pentru a ocupa funcția de președinte al României.

„Din punct de vedere al profilului, George Simeon nu este încă matur emoțional. El are un dezechilibru emoțional, este un bărbat tânăr, 38 de ani, ar fi cel mai tânăr președinte al României. Este și cel mai tânăr candidat”, a declarat analistul politic și profilerul H.D. Hartmann.

Elena Lasconi – Candidatul USR 

Elena Lasconi (52 de ani) a avut o carieră de 25 de ani în jurnalism, fiind cunoscută pentru implicarea sa în subiectele sociale la ProTV. În 2020, însă, a decis să-și încheie activitatea în domeniul media pentru a face tranziția către politică. A candidat din partea USR la alegerile locale și a reușit să câștige primăria orașului Câmpulung Muscel, localitate în care își construise o casă.

În toamna anului trecut, Elena Lasconi a fost desemnată de USR să deschidă lista partidului la alegerile europarlamentare, dar, în urma unor controverse, i s-a cerut să se retragă de către Cătălin Drulă, președintele USR la acea vreme. Motivul retragerii a fost legat de declarațiile sale făcute în emisiunea Insider Politic, difuzată pe Prima TV, în care a mărturisit că a participat la referendumul pentru familia tradițională din 2018 și a votat „DA”. Poziționarea sa pro-familie tradițională a stârnit critici din partea unui segment al electoratului USR și chiar din partea fiicei sale, Oana Lasconi, care a reacționat vehement pe rețelele sociale, exprimându-și dezgustul față de această atitudine.

În ciuda acestor controverse, Elena Lasconi a reușit să obțină un nou mandat de primar în Câmpulung Muscel, câștigând alegerile din iunie cu aproape 70% din voturi, în condițiile în care USR a obținut un scor național sub 9%. După acest rezultat, Cătălin Drulă a demisionat din funcția de președinte al USR, iar Elena Lasconi a fost aleasă să îi succede.

Ulterior, Lasconi a devenit candidatul USR la alegerile prezidențiale, marcând o ruptură de alianța cu PMP și Forța Dreptei, partide cu care USR fusese în parteneriat la alegerile locale și europarlamentare. În cadrul campaniei pentru prezidențiale, Lasconi a anunțat că, în cazul unui eventual succes, îl va propune pe Ilie Bolojan, un lider liberal, pentru funcția de premier. În domeniul Justiției, Lasconi a exprimat dorința ca DNA să revină asupra anchetelor în cazul magistraților, așa cum se întâmpla înainte ca Liviu Dragnea să limiteze aceste atribuții.

Călin Georgescu – candidat independent

Călin Georgescu (62 de ani) este absolvent al Facultății de Agronomie și doctor în pedologie. Înainte de Revoluție, a lucrat ca inginer agronom la o întreprindere din Făgăraș, județul Brașov. În 1991, a fost numit șef al biroului senatorial pentru Mediu în Parlament, iar un an mai târziu a devenit consilier al Ministrului Mediului, Marcian Bleahu. La acea vreme, președintele României era Ion Iliescu, iar funcția de prim-ministru era ocupată de Theodor Stolojan, un tehnocrat, guvernul fiind dominat de FSN, în timp ce Ministerul Mediului era condus de Partidul Ecologist.

Între 1993 și 1996, Călin Georgescu a fost președinte al Asociației Tineretului Ecologist din România (TER), un ONG pe care l-a condus, iar în guvernarea CDR a ocupat funcția de secretar general în Ministerul Mediului. La mijlocul anilor 2000, a fost responsabil cu un departament din cadrul Ministerului de Externe (MAE) și a lucrat mai mulți ani în cadrul Organizației Națiunilor Unite, în domeniul protecției mediului. În prezent, Călin Georgescu se prezintă drept expert în dezvoltare durabilă și este profesor asociat la Universitatea din Pitești.

În plan politic, Călin Georgescu a fost menționat pentru prima dată în primăvara anului 2012, când s-a speculat că ar putea deveni prim-ministru după căderea Guvernului Boc. Deși nu a fost numit, numele său a fost din nou adus în discuție după tragedia de la Colectiv, când, în urma căderii Guvernului Ponta, unii susținători cu viziuni naționaliste, inclusiv actorul Dan Puric, l-au propus pentru funcția de prim-ministru. Din nou, nu a fost numit.

În decembrie 2020, după ce AUR a intrat în Parlament, Călin Georgescu a fost oficial propus pentru funcția de premier de către partid, dar nu a fost numit. Ulterior, liderul AUR, George Simion, i-a oferit funcția de președinte de onoare al partidului. Totuși, Georgescu a stârnit controverse publice atunci când a numit „eroi” figuri istorice controversate, precum liderul legionar Corneliu Zelea Codreanu și mareșalul nazist Ion Antonescu, responsabil pentru Holocaustul în România. Aceasta a dus la deschiderea unui dosar penal pe numele său și la ieșirea sa din AUR.

În ultima perioadă de campanie electorală, Călin Georgescu a fost obligat de Biroul Electoral Central să elimine toate materialele electorale din mediul online care nu conțineau codul de identificare primit de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP).

Nicolae Ciucă – Candidat PNL

Nicolae Ciucă (57 de ani) este un militar de carieră. În primele decenii ale anilor 2000, a participat la misiuni în străinătate, în zone precum Afganistan și Irak. A fost decorat pentru modul în care a condus trupele române în teatrele de operațiuni externe, fiind considerat unul dintre puținii generali care au avansat în grad în urma performanțelor obținute pe câmpul de luptă în perioada post-decembristă. În ianuarie 2015, președintele Klaus Iohannis l-a numit pe generalul cu patru stele Nicolae Ciucă în funcția de Șef al Statului Major al Apărării, cea mai înaltă poziție din cadrul armatei române.

În 2018, Nicolae Ciucă declara public că, după retragerea din activitatea militară, nu va intra în politică. „Consider atât de sfântă onoarea și demnitatea de a fi fost șeful Statului Major al Apărării încât, indiferent de ceea ce mi s-ar propune, nu voi face politică”, afirma Ciucă într-un interviu acordat postului public de radio. Cu toate acestea, un an mai târziu, a lăsat uniforma militară și a fost numit ministru al Apărării în guvernul condus de Ludovic Orban. În cartea sa biografică, Ciucă povestește cum președintele Klaus Iohannis i-a „ordonat” să accepte acest rol politic. „Am primit un telefon de la președintele României prin care mă întreba dacă sunt de acord să trec în rezervă și să devin ministru al Apărării. Președintele este comandantul forțelor armate și, chiar dacă mi-a adresat o rugăminte, aceasta a fost, de fapt, un fel de ordin, nu am putut refuza”, rememorează Ciucă.

În decembrie 2020, după ce Ludovic Orban a demisionat din funcția de premier în urma înfrângerii PNL la alegerile parlamentare, președintele Iohannis l-a numit pe Nicolae Ciucă premier-interimar, până la formarea coaliției de guvernare PNL-USR-UDMR. După căderea Guvernului Cîțu în toamna anului 2021, Iohannis a înființat un nou guvern PNL-PSD-UDMR, iar Ciucă a fost desemnat prim-ministru. În aprilie 2022, după demisia lui Florin Cîțu din funcția de președinte al PNL, Nicolae Ciucă a fost ales să conducă partidul. În iunie 2023, în urma rotativei guvernamentale, Ciucă a cedat funcția de prim-ministru în favoarea lui Marcel Ciolacu și a devenit președinte al Senatului.

În calitate de candidat la prezidențiale, Nicolae Ciucă a promis că nu va forma o nouă majoritate cu PSD, deși liberalii continuă să fie parteneri de guvernare alături de PSD. De asemenea, jurnalista Emilia Șercan l-a acuzat de plagiat în lucrarea sa de doctorat, însă procesul a rămas blocat în instanță.

Hunor Kelemen – Candidat UDMR

Hunor Kelemen (57 de ani) este medic veterinar de profesie, dar a continuat să studieze și filosofie la Universitatea din Cluj. A pătruns în politică în perioada guvernării CDR, fiind numit secretar de stat în Ministerul Culturii, în cadrul unui guvern condus de actorul Ion Caramitru. Ulterior, Hunor Kelemen a deținut funcția de ministru al Culturii în guvernele conduse de Emil Boc și Victor Ponta, pe vremea președinției lui Traian Băsescu. De asemenea, liderul UDMR a ocupat și funcția de vicepremier în guvernele conduse de liberalii Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, sub președinția lui Klaus Iohannis.

La alegerile parlamentare din 2000, Kelemen a devenit deputat de Harghita, iar astăzi se află la al șaselea mandat. De-a lungul carierei sale politice, a avansat în structura internă a partidului. În 2007, a fost ales președinte executiv al UDMR, iar în 2011, după retragerea lui Marko Béla, a devenit președinte al UDMR.

Pentru a patra oară, Hunor Kelemen candidează la funcția de președinte al României. „Nu sunt un jucător la Loto care speră că va avea noroc, ci candidez pentru a spune lucrurilor pe nume și pentru a sublinia problemele reale ale României, atât pentru români, cât și pentru maghiari și celelalte etnii,” a afirmat liderul UDMR. De fapt, candidatura sa este văzută mai mult ca o mișcare pentru a mobiliza alegătorii și a sprijini partidul în alegerile parlamentare, care vor avea loc la doar o săptămână după primul tur al prezidențialelor. În condițiile în care campania pentru parlamentare se suprapune cu cea pentru prezidențiale, absența lui Hunor Kelemen ar fi putut reduce șansele UDMR de a trece pragul electoral de 5% pentru Parlament. Miza UDMR este să rămână parte a majorității parlamentare și, implicit, a viitoarei guvernări.

În afacerea culturală, Hunor Kelemen este și autor, publicând un roman și două volume de poezie, pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România. A fost decorat atât de statul român, cât și de statul maghiar, pentru contribuțiile sale în diverse domenii.

Mircea Geoană – Candidat independent

Mircea Geoană (66 de ani) a absolvit Politehnica la începutul anilor ’80 și a început să lucreze ca inginer la trustul Energomontaj. După Revoluție, a intrat în Ministerul Afacerilor Externe, fiind selecționat pe baza unui interviu susținut în perioada în care Sergiu Celac era șeful diplomației, Celac fiind anterior traducătorul lui Nicolae Ceaușescu pentru limbile engleză și rusă. În 1996, președintele Ion Iliescu l-a numit ambasador al României în Statele Unite, iar la vârsta de 37 de ani, Geoană a devenit cel mai tânăr ambasador din corpul diplomatic românesc. În aceeași perioadă, Iliescu a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Emil Constantinescu, iar Geoană a transmis o scrisoare de felicitare noului președinte, o scrisoare pe care Constantinescu o va caracteriza ca pe un „elogiu” la adresa sa.

Geoană a reușit să rămână ambasador și în timpul guvernării CDR. După victoria PSD în 2000, Geoană a fost numit ministru de Externe în Guvernul Adrian Năstase. În 2004, PSD a intrat în alegerile prezidențiale cu un tandem: Adrian Năstase pentru președinție și Mircea Geoană pentru funcția de premier. Totuși, Năstase a pierdut alegerile în fața lui Traian Băsescu. După acest eșec, Ion Iliescu l-a acuzat pe Geoană de „prostănăcie” pentru declarațiile făcute despre alianța cu UDMR, etichetă care i-a marcat cariera.

În aprilie 2005, Ion Iliescu și Mircea Geoană s-au confruntat direct pentru conducerea PSD. Deși Iliescu pleca din postura de favorit, Geoană a reușit să câștige. „A fost o bătălie dură, cum spune românul”, rememora Geoană confruntarea cu Iliescu. În 2009, Geoană a fost considerat favorit la alegerile prezidențiale, obținând și sprijinul PNL. Totuși, în timpul campaniei, Traian Băsescu l-a acuzat de legături cu Sorin Ovidiu Vântu, iar în seara turului doi al alegerilor, Geoană s-a declarat câștigător. „Mihaela, dragostea mea, mulțumesc!” a spus el, însă, în dimineața următoare, Traian Băsescu a răsturnat rezultatul. Geoană a încercat să explice acest moment și să înțeleagă „mecanismul politico-psihologic” din spatele acestui episod.

În 2010, Geoană a pierdut șefia PSD în fața lui Victor Ponta și, în 2011, a fost debarcat din funcția de președinte al Senatului, iar ulterior a fost exclus din partid. După o perioadă de absență din viața publică, în octombrie 2019, Geoană a fost numit secretar general adjunct al NATO, devenind astfel cel mai înalt oficial român pe plan internațional.

Cristian Diaconescu – Candidat independent

Cristian Diaconescu (65 de ani) este licențiat în științe juridice. Înainte de a studia la Facultatea de Drept a Universității din București, a luat meditații la limbi străine cu Nicolae Steinhardt, autorul „Jurnalului fericirii”. În perioada pre-revoluționară, a lucrat ca judecător la Buftea și București. După 1990, a intrat în Ministerul Afacerilor Externe, iar în 2000 a fost numit secretar de stat în același minister de către premierul Adrian Năstase, la acea vreme condus de Mircea Geoană. În 2004, a ocupat funcția de ministru al Justiției, perioadă în care a finalizat negocierile pentru capitolul „stat de drept”, esențial pentru aderarea României la Uniunea Europeană.

La finalul guvernării Năstase, Diaconescu s-a înscris în PSD, fiind ales senator pentru două mandate. După alegerile din 2008, când Traian Băsescu a format o coaliție între PSD și PDL, Diaconescu a devenit ministru de Externe. După retragerea PSD de la guvernare în 2009, a pierdut funcția. În acea perioadă, Diaconescu a candidat pentru conducerea PSD, însă și-a retras candidatura în favoarea lui Mircea Geoană, care a pierdut în fața lui Traian Băsescu.

După aceste evenimente, o facțiune din PSD, condusă de Gabriel Oprea, a format UNPR, iar Diaconescu a devenit președinte de onoare al acestui partid. UNPR a intrat la guvernare alături de PDL și UDMR, iar Diaconescu a fost numit ministru de Externe în Guvernul Boc, și mai apoi în Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, care a rezistat doar trei luni. După schimbarea guvernului, UNPR s-a întors în tabăra PSD, dar Diaconescu a ales să-l susțină pe Traian Băsescu, devenind șeful cancelariei prezidențiale.

În 2014, Cristian Diaconescu și-a anunțat candidatura la alegerile prezidențiale, fiind susținut de PMP, partidul creat de Traian Băsescu. Totuși, a decis să se retragă în favoarea Elenei Udrea. Acum, Diaconescu candidează ca independent și promite că nu se va retrage din competiție.

Cristian Terheș – Candidat Partidul Național Conservator Român

Cristian Terheș (45 de ani) a emigrat în Statele Unite ale Americii în 2002, după absolvirea Seminarului Teologic din Oradea. În SUA, a devenit preot al comunității greco-catolice într-un oraș din California. S-a făcut remarcat în spațiul public în 2012, în timpul referendumul pentru suspendarea președintelui Traian Băsescu, când s-a poziționat ferm împotriva PSD, susținând statul de drept și politicieni precum Băsescu și Monica Macovei.

În alegerile prezidențiale din 2014, a criticat dur PSD și pe candidatul Victor Ponta, acuzându-l pe acesta de practici de tipul „baronilor locali” care tratează oamenii ca „supuşi” sau „iobagi”. Cinci ani mai târziu, Terheș a fost inclus pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare, fiind ales eurodeputat pe lista PNȚCD, partidul condus la acea vreme de Aurelian Pavelescu, în alianță cu PSD. După câștigarea mandatului, Terheș s-a distanțat de PSD și PNȚCD, urmându-l pe George Simion în cadrul AUR.

În perioada pandemiei de COVID-19, a fost unul dintre susținătorii publici ai mișcărilor antivacciniste, alături de Simion și Diana Șoșoacă. În urma acestui context, a câștigat un al doilea mandat de eurodeputat pe lista AUR. În 2024, Terheș a anunțat că va candida la prezidențiale, deși competiția cu George Simion, care reprezenta AUR, ar putea afecta voturile electoratului naționalist. Terheș este susținut de Partidul Național Conservator, o formațiune în care activează și fostul premier PSD Viorica Dăncilă.

Ana Birchall – Candidat Independent

Ana Birchall (51 de ani) este o profesionistă în domeniul dreptului, absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității din București, cu studii suplimentare la Universitatea Yale din SUA, unde a obținut titlul de doctor. A lucrat într-o firmă de avocatură din New York înainte de a se întoarce în România în timpul guvernării Năstase, fiind implicată în negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Birchall a avut o carieră politică activă în PSD, ocupând funcții de consilier pe probleme externe în Senat și conducând departamentul de educație al partidului.

În 2012, a devenit consiliera premierului Victor Ponta și apoi deputat de Vaslui în două legislaturi. Un moment controversat din cariera sa a avut loc în 2017, când Guvernul Grindeanu a adoptat OUG 13, care ar fi favorizat liderul PSD Liviu Dragnea, iar Birchall a fost numită interimar ministru al Justiției după abrogarea ordonanței. În mandatul său, Birchall s-a opus modificărilor din Justiție, inclusiv numirii procurorului Adina Florea în fruntea Secției Speciale pentru anchetarea magistraților, susținută de Dragnea.

După primul tur al alegerilor prezidențiale din 2019, când Viorica Dăncilă a ajuns în finală, Ana Birchall a fost exclusă din PSD. Motivul invocat a fost că Birchall insistase prea mult pe teme legate de Justiție în campania electorală, ceea ce a fost considerat un deserviciu pentru partid. Ea a răspuns sarcastic, făcând aluzie la alte subiecte abordate de Dăncilă în acea perioadă. În prezent, Birchall candidează ca independent la alegerile prezidențiale.

Marcel Ciolacu – PSD

Marcel Ciolacu (56 de ani) are un parcurs de viață care reflectă adaptabilitatea și ambiția unui om care a depășit diverse obstacole. La mijlocul anilor ’80, a ratat admiterea la Facultatea de Drept și a fost nevoit să se angajeze ca muncitor într-o întreprindere electronică. După Revoluție, s-a orientat atât spre mediul privat, cât și spre politică, devenind membru al FSN, predecesorul PSD. În paralel, a absolvit Universitatea Ecologică din București.

Ciolacu și-a consolidat cariera politică în umbra senatorului PSD Vasile Ion, nașul său de cununie, și al altor figuri influente din partid, ajungând treptat în funcții din administrația locală: consilier local, viceprimar, consilier județean și prefect. În 2012, a ajuns în Parlament, însă a devenit cunoscut abia în 2017, când Liviu Dragnea l-a adus în prim-plan, impunându-l vicepremier cu scopul de a-l controla pe prim-ministrul Mihai Tudose. Cu toate acestea, Ciolacu s-a aliat cu Tudose împotriva lui Dragnea, iar în 2018, guvernul Tudose a căzut la presiunea liderului PSD.

În mai 2019, după demisia lui Liviu Dragnea, Ciolacu a preluat funcția de președinte al Camerei Deputaților. În noiembrie 2019, după înfrângerea Vioricăi Dăncilă la alegerile prezidențiale, Ciolacu a convins-o să demisioneze din fruntea PSD, iar el a devenit președinte interimar al partidului. La alegerile parlamentare din 2020, PSD a câștigat cel mai mare număr de locuri, dar președintele Klaus Iohannis a format o coaliție de dreapta. În 2021, PSD a intrat la guvernare alături de PNL și UDMR, iar Ciolacu a revenit la președinția Camerei Deputaților. În iunie 2023, la rotativa guvernamentală, Marcel Ciolacu a devenit prim-ministru.

Silviu Predoiu – Liga Acţiunii Naţionale

Silviu Predoiu (66 de ani) este un fost inginer geolog și ofițer în serviciile de informații externe ale României. După absolvirea studiilor în 1984, Predoiu a urmat între 1987 și 1989 un curs de informații externe la Școala de ofițeri de Securitate. În această perioadă, tatăl său era șeful miliției din Giurgiu. Predoiu a confirmat ulterior că a fost angajat al fostei Securități, sub numele de „Pumnea”, un nume de serviciu atribuit ofițerilor, și nu un nume de cod, așa cum au fost desemnați informatorii. CNSAS a confirmat informațiile privind implicarea sa în structurile de securitate, comparându-l cu Traian Băsescu, care a avut numele conspirativ „Petrov”.

După Revoluție, Predoiu a continuat să activeze în domeniul serviciilor de informații externe, devenind angajat al Serviciului de Informații Externe (SIE). A ocupat diverse funcții importante, inclusiv cea de adjunct al directorului SIE, funcție pe care a deținut-o din 2005 până în 2018. De asemenea, Predoiu a îndeplinit rolul de director interimar al SIE în mai multe rânduri, în perioada în care au avut loc tranziții între directorii instituției, lucrând sub conducerea președinților Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Predoiu a descris diferențele dintre cei doi președinți, subliniind că Băsescu era o personalitate activă și interesată de securitate, în timp ce Iohannis a avut un interes mai scăzut în acest domeniu, concentrându-se pe ambițiile sale internaționale, cum ar fi dorința de a deveni secretar general al NATO.

În prezent, Silviu Predoiu este candidatul din partea Ligii Acţiunii Naţionale la funcția de președinte al României.

Sebastian Constantin Popescu – Partidul Noua Românie

Sebastian Popescu (42 de ani) este medic veterinar de profesie, dar nu a practicat niciodată în domeniu. După 7 ani petrecuți în Timișoara pentru studii, s-a mutat în București, unde a început cu un loc modest de muncă într-un pet shop din Carrefour Colentina, câștigând 750 de lei și bonuri de masă. A continuat să lucreze în cabinete veterinare și farmacii până în 2012, iar ulterior a făcut o reconversie profesională. Astfel, a lansat două publicații online, agregatoare de știri, iar jurnalismul, pe care îl consideră a doua sa pasiune, i-a oferit ocazia să își extindă orizonturile.

Politica a fost următoarea sa etapă. În 2015, a fondat Partidul Noua Românie (PNR), după schimbarea legislației care a permis înființarea unui partid cu doar trei membri. În 2019, Popescu a candidat la alegerile prezidențiale, având ca principale priorități unirea României cu Republica Moldova și recuperarea tezaurului de la ruși. Rezultatul a fost unul modest: a obținut doar 0,33% din voturi.

În programul său electoral din 2014, Popescu propunea ca televiziunea publică să reia organizarea Festivalului Cerbul de Aur de la Brașov, sub înaltul patronaj al Președintelui României, pentru cel puțin cinci ani. În 2019, Sebastian Popescu era considerat cel mai sărac candidat la președinție, fără nicio proprietate sau sursă de venit declarată.

În aprilie 2024, în declarația de avere pentru candidatura sa la Parlamentul European, Popescu nu deținea nici o proprietate. Însă, în octombrie 2024, a declarat 13 terenuri agricole și unul intravilan în localitatea Făurești, județul Vâlcea, cu o suprafață totală de aproximativ 2 hectare, alături de o casă de 78 de metri pătrați în aceeași localitate.

Alexandra Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Naţională (ADN)

Alexandra Păcuraru (37 de ani) este fiica lui Maricel Păcuraru, omul de afaceri care deține postul Realitatea Plus și care a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru spălare de bani. Susținută financiar de tatăl său, Alexandra a urmat liceul în SUA și a revenit în România pentru a absolvi Facultatea de Limbi Străine la Universitatea Dimitrie Cantemir și Universitatea Media, specializându-se în „Regie de film”.

În 2013, Alexandra Păcuraru a debutat în televiziune ca gazdă a emisiunii „8 într-o barcă” la TVR 2. A ajuns la televiziunea publică după ce Titus Munteanu, fost director al TVR, a observat-o într-o discuție casuală la o terasă și i-a oferit oportunitatea de a lucra la emisiunea respectivă. După un an, s-a mutat la Realitatea TV, postul tatălui său, unde a moderat diverse emisiuni, de la stil de viață la subiecte politice.

În primăvara ulterioară, însă, Alexandra Păcuraru a fost scoasă de pe post de tatăl său, după ce a cerut Guvernului României să înceteze sprijinul financiar pentru Ucraina și i-a acuzat pe liderii politici români că sunt „sclavi” la Bruxelles.

Alexandra Păcuraru a fost o figură destul de vocală în media, fiind cunoscută pentru opiniile sale controversate. În 2020, pentru a combate traficul din Capitală, a renunțat la propriul vehicul, angajându-și un șofer, invocând lipsa educației pentru un trafic mai puțin aglomerat.

În plan personal, Alexandra Păcuraru este mamă a cinci copii și deține icoane în valoare de aproximativ 20.000 de euro. Ea candidează la funcția de președinte din partea partidului Alternativa pentru Demnitate Națională (ADN), formațiune politică creată de fostul europarlamentar PSD, Cătălin Ivan.

Citește și: EXCLUSIV – Marcel Ciolacu se dezice complet de liderul PNL: „Nu am fost niciodată prieten cu domnul Nicolae Ciucă. Va fi greu să funcţionăm în viitor”