UPDATE Radev, 53 de ani, ar fi obținut 58 % din sufragii, în timp ce candidata proeuropeană din partea GERB, Țețka Țatceva, 58 de ani, ar fi obținut 35,7%, conform Agerpres.
Bulgarii au început să voteze duminică în al doilea tur al scrutinului prezidenţial, care este văzut drept un adevărat vot de încredere pentru executivul lui Boiko Borisov. Însă, noul preşedinte are puţină autoritate, iar sondajele îl creditează drept câştigător pe socialistul Rumen Radev, potrivit news.ro.
Sondajele prevăd o victorie clară pentru fostul comandant de aviaţie Rumen Rudev, care a intrat în cursa prezidenţială drept independent, înainte de a obţine sprijinul Partidului Socialiştilor Bulgari.
Premierul Boiko Borisov a promis că va demisiona dacă Țaceva, candidata partidului său conservator GERB, nu câștigă alegerile. „De votul pentru președinție depinde dacă luni vom mai avea guvern. Nu ameninț pe nimeni, doar avertizez. Este o moțiune de încredere. Dacă poporul nu ne-o dă, atunci nu mai avem dreptul să continuăm guvernarea”, a insistat premierul, într-un interviu televizat, potrivit Agerpres.
Bulgarii au fost chemați, duminică, la urne pentru al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ei având de ales între Rumen Radev, candidat independent susținut de Partidul Socialist, și conservatoarea Țețka Țaceva, președinta parlamentului de la Sofia susținută de premierul Boiko Borisov.
În primul tur, desfășurat duminica trecută, pe locul întâi, cu 25,7 % din votui, s-a plasat Rumen Radev, un general de aviație care se arată prietenos față de Rusia și a părăsit postul de comandant al forțelor aeriene pentru a candida la președinție, în timp ce Țețka Țaceva a obținut 22%. Radev este considerat favorit și în turul doi, în ultimele sondaje el având circa 10 procente în fața lui Țaceva.
Dacă Radev câștigă și Borisov chiar demisionează, atunci va cădea și actuala coaliție guvernamentală, alcătuită din GERB, Blocul Reformist (de dreapta) și Frontul Patriotic (naționalist), formațiuni între care au existat fricțiuni permanente de la preluarea guvernării în urma protestelor de stradă din anul 2014.
Într-o asemenea eventualitate s-ar convoca alegerile legislative anticipate, situație care ar conduce la o nouă perioadă de instabilitate, cum a fost cea care a urmat căderii primului guvern Borisov, în urma unei alte serii de proteste în 2013, executiv înlocuit atunci de un Cabinet tehnocrat slab.
Dezbaterea electorală din prezent s-a concentrat pe criza provocată de valul de migranți și pe relațiile cu Rusia, țară față de care sondajele arată o creștere a simpatiei bulgarilor, în paralel cu scăderea încrederii față de Uniunea Europeană.
Ambii candidați au susținut respectarea angajamentelor asumare de Bulgaria în cadrul NATO și al UE, însă Radev s-a arătat îngăduitor față de acțiunea Rusiei de anexare a Crimeii și a susținut relaxarea sancțiunilor occidentale impuse Moscovei.