ALEGERI CRUCIALE. Grecii votează duminică: rămân sau nu în ZONA EURO

 Alegerile legislative din Grecia – pentru a doua oară în ultimele şase săptămâni – sunt  privite de către toată comunitatea europeană ca fiind decisive pentru însuşi viitorul european al acestei ţări, după cum a comentat liderul formaţiunii de centru-dreapta, Noua Democraţie, la ultima reuniune de campanie, la Atena.

Deşi, potrivit legii elene, sondajele de opinie sunt interzise cu două săptămâni înaintea scrutinului electoral, se mai vehiculează neoficial unele date, principalii favoriţi fiind conservatorii şi stânga radicală. Situaţia este însă destul de neclară în privinţa câştigătorului.

Astfel, unele sondaje îl prezintă ca beneficiind de un avans minim pe Antonis Samaras, în vârstă de 61 de ani, liderul conservatorilor din cadrul Noii Democraţii (ND), în faţa lui Alexis Tsipras, în vârstă de 37 de ani, liderul blocului Syriza. 

Samarras este considerat de către Occident o opţiune sigură. Dacă ajunge la putere, el va respecta înţelegerile cu UE şi FMI şi va menţine măsurile de austeritate. În schimb, adversarul său, Alexis Tsipras, respinge condiţiile planului de austeritate şi vrea să denunţe acordurile internaţionale de împrumut.

Alte articole

Guvernul schimbă programul alegerilor din diaspora. La ce oră se vor închide secţiile de votare din afara României

Ilie Bolojan, despre miza alegerilor prezidențiale. „Vom avea de ales între normalitate și haos”

Potrivit  sondajelor neoficiale, susţinerea pentru partidele care resping condiţia unui plan de austeritate în schimbul unui nou pachet financiar european de salvare a Greciei de la faliment a  scăzut. De fapt, numai comuniştii mai refuză o nouă tranşă din acest ajutor financiar şi susţin ideea ieşirii Greciei din zona euro şi readoptarea fostei monede naţionale, drahma. Ultima dată, cinci din cele şapte grupuri politice principale au respins acordarea unui nou pachet financiar. Noua Democraţie susţine în schimb primirea acestuia, dar doreşte schimbarea condiţiilor măsurilor de austeritate bugetară care îl vor însoţi.

Până acum, Grecia a primit două tranşe de ajutor financiar, prima fiind de 110 miliarde de euro, în 2010,  iar cea de-a doua, de 130 de miliarde de euro, în 2011.

Germania a jucat rolul principal, până acum, în salvarea Greciei, având şi susţinerea Franţei. În schimb, cea mai puternică economie a Europei a somat în nenumărate rânduri statul elen să procedeze la adoptarea de măsuri de austeritate în vederea redresării economiei sale, pentru a putea înapoia împrumutul şi a se salva de la faliment, profitând cum trebuie de mâna ce i s-a întins de două ori până acum. Este exact ceea ce Grecia nu a făcut însă decât de „faţadă”, nereuşind să păcălească pe nimeni.

Mai mult decât atât, momentul alegerilor în statul elen a demonstrat că Grecia nu este dispusă nici în continuare să îşi schimbe obiceiurile şi mentalităţile, dându-le astfel un răspuns arogant  tocmai celor care i-au întins o mână de ajutor.

Vineri, de la Berlin a venit un răspuns usturător din partea preşedintelui Băncii Centrale a Germaniei (Bundesbank), Jens Weidmann, care a precizat din nou că zona euro nu va permite niciunei ţări să o „şantajeze” agitând spectrul unei „molipsiri  financiare”. 

Exemplul Spaniei

Grecii nu au suportat afrontul şi au dat exemplul Spaniei, care a obţinut şi ea, săptămâna trecută, un pachet financiar, fără condiţiile drastice impuse Greciei şi chair dacă liderii spanioli „au ameninţat şi au şantajat” la rândul lor, după cum a afirmat Alexis Tsipras în cadrul ultimului miting electoral înaintea alegerilor.

Totuşi, într-un interviu acodat cotidianului spaniol El Pais, Weidmann a cerut zonei euro să impună mai multe condiţii Spaniei în schimbul acordării acestui ajutor financiar. El a ţinut să avertizeze nu numai Grecia, ci şi Irlanda şi Portugalia au avut impresia că acesta a fost „un ajutor fără condiţionări în afara sistemuljui financiar” şi că acest lucru „erodează angjamentul privind condiţiile programelor existente”.

Cel mai rău scenariu, la momentul actual, ce ar putea rezulta în urma alegerilor de duminică, 17 iunie, ar fi ca să nu se obţină nici de data aceasta o coaliţie . Atunci va fi necesar un al treilea tur de scrutin, în toamnă, în timp ce incertitudinea politică va continua, iar Grecia nu va avea acces la fondurile financiare cruciale pentru salvarea ei de la faliment.