Conform unei simulari a Infopolitic, in care au fost analizate rezultatele sondajelor din unele state europene din Martie 2014, grupul S&D (208 mandate), respectiv PPE (198 mandate) sunt aproape la egalitate in sondajele de opinie, cu un mic avans pentru socialisti (+ 10 mandate).
Parlamentul European va mai cuprinde 70 de europarlamentari apartinand grupului ALDE, respectiv 275 de eurodeputati apartinand unor alte grupuri, ponderea ridicata a acestora fiind explicata de numarul mare de alesi apartinand unor grupuri extremiste care vor intra pentru prima data in legislativul european.
Nici una dintre cele doua mari familii politice, S&D si PPE, nu va putea conduce singura in viitorul Parlament European. Analiza mai arată că socialistii si popularii s-ar putea vedea nevoiti sa colaboreze intr-o „mare coalitie” de tip german, pentru asigurarea unei majoritati functionale in Parlamentul European, ca urmare a cresterii ponderii extremistilor din majoritatea statelor UE.
Simularea Infopolitic, care are in vedere exclusiv date ale sondajelor de opinie din luna martie, arata ca lunile urmatoare ar putea consemna atat o continuare a cresterii ponderii extremistilor, cat si o detasare usoara a socialistilor de populari in preferintele votantilor din statele membre UE.
Dintr-un total de 751 de mandate de europarlamentari, României îi revin 32. Conform analizei Infopolitic, socialiştii romani ar furniza unul din cele mai importante grupuri de europarlamentari din familia S&D, respectiv 16 mandate.
Popularii români (PDL, PMP şi UDMR) ar obţine 9 mandate. PNL, partid afiliat grupului ALDE, ar obţine 5 mandate, potrivit analizei Infopolitic.
Posibile coaliții după alegerile din 2014
Conform unei simulari elaborate de London School of Economics (LSE) (Fig 6), nici coaliția de centru- stânga (48%), nici cea de centru-dreapta (44%) nu ar întruni majoritate absolută in Parlamentul European.
Cifrele LSE sunt putin diferite de cifrele centralizate de Infopolitic, dar ele se bazeaza pe sondaje din toamna trecuta. Ele reflecta insa o situatie politica similara – in care familiile politice traditionale nu reusesc sa obtina o majoritate functionala, decat prin colaborari de tip „mari coalitii”
Creșterea ponderii deputaților europeni „populiști”, va face probabilă o mare coaliție. Una dintre acestea ar fi o coaliție (fie a socialistilor, fie a popularilor) cu ALDE, care ar putea alege să sprijine un candidat propus de grupul politic care deține cel mai mare număr de locuri, sau un candidat propus de ALDE, având în vedere poziția sa centrală într- o astfel de coaliție. În ambele cazuri, candidatul ar putea fi unul desemnat pentru a candida la
președinția Comisiei Europene prin campanie electorală sau un alt candidat care ar putea câștiga suficient sprijin atât în Consiliul European, cât și în Parlamentul European.
Cealaltă variantă este cea a unei „mari coaliții”, formată doar din grupurile S&D și PPE – din nou, acestea ar putea alege să susțină un candidat al grupului politic care deține cel mai mare număr de locuri, sau candidatul la președinția Comisiei în campania electorală sau un candidat de compromis.