Șeful statului francez este ales prin sufragiu universal direct, în cadrul unui scrutin uninominal majoritar în două tururi, pentru un mandat de cinci ani care poate fi reînnoit o singură dată. El trebuie să obțină majoritatea absolută a voturilor exprimate într-un tur sau două, indiferent de rata de participare.
Votul în alb sau votul de protest, care reprezintă dreptul cetățenilor de a-și manifesta nemulțumirea sau nehotărârea în cadrul procesului electoral, nu este recunoscut în Franța. Din 2014, aceste buletine sunt numărate separat de voturile nule și anexate ca atare procesului verbal al fiecărei secții de votare, dar nu sunt luate în calcul la numărarea voturilor exprimate.
Alegătorii vor avea de ales între 11 candidați, cu unul mai mult decât la scrutinul precedent, din 2012, dar cu cinci mai puțini decât în 2002, an-record în materie de candidaturi.
Cei patru favoriți ai scrutinului — Marine Le Pen, 48 de ani (Frontul National, extrema dreaptă), François Fillon, 63 de ani (Republicanii, dreapta), Emmanuel Macron, 39 de ani (En marche!, centru), Jean-Luc Mélenchon, 65 de ani (La France insoumise, stânga radicală) — s-au distanțat în sondaje de socialistul Benoît Hamon, 49 de ani. Ceilalți șase candidați sunt suveraniștii Nicolas Dupont-Aignan, 56 de ani, Jacques Cheminade, 75 de ani, și François Asselineau, 59 de ani, troțkiștii Nathalie Arthaud, 47 de ani, și Philippe Poutou, 50 de ani, și deputatul și fostul cioban Jean Lassalle, 61 de ani.
Pe listele electorale sunt înscriși 46,97 milioane de alegători, dintre care 1,3 milioane sunt stabiliți în afara granițelor Franței. Cele 66.546 de secții de vot din Franța se vor deschide la ora locală 08:00 (06H00 GMT) și se vor închide la ora locală 19:00 (17:00 GMT), o oră mai târziu față de precedentele alegeri prezidențiale. În unele orașe mari, secțiile de votare vor rămâne deschise până la ora locală 20:00 (18:00 GMT). Votul se va desfășura sâmbătă în Antilele Franceze, în Guyana (America de Sud), în Saint-Pierre și Miquelon (arhipelagul francez din America de Nord) și în Polinezia franceză (Pacificul de Sud).
Citeşte şi Alegeri prezidenţiale în Franţa: votarea a început în teritoriile de peste mări
Pentru asigurarea măsurilor de securitate au fost mobilizați peste 50.000 de polițiști și jandarmi, sprijiniți de 7.000 de militari din cadrul operațiunii Sentinelle (desfășurați în permanență pe teritoriul național după atacurile jihadiste din ianuarie 2015 din Paris). Este pentru prima dată în istoria celei de-a V-a Republici când un scrutin prezidențial se desfășoară într-un regim de stare de urgență, instaurat după atentatele din 13 noiembrie 2015.
Legea franceză interzice publicarea rezultatelor — cu excepția datelor privind rata de participare — înainte de închiderea urnelor, duminică, la ora locală 20:00 (18:00 GMT), pentru a evita influențarea alegătorilor. Închiderea mai târzie a secțiilor de vot în anumite orașe complică sarcina institutelor de sondare a opiniei publice, care vor avea la dispoziție o oră în minus pentru a-și pregăti estimările odată ce începe deschiderea urnelor și numărarea voturilor.
Dacă scorurile înregistrate de candidați sunt strânse, imaginea mult-așteptată a celor doi finaliști calificați în turul doi, care apare în mod tradițional pe ecranele televizoarelor la ora locală 20:00 (18:00 GMT), nu mai este garantată. Estimările vor fi actualizate cu regularitate pe parcursul serii electorale pe măsură ce se centralizează rezultatele.
Al doilea tur îi va opune la 7 mai pe cei doi candidați sosiți în frunte în primul tur de scrutin. Niciun candidat nu a fost ales în primul tur în timpul celei de-a V-a Republici. Învestirea celui de-al optulea președinte al celei de-a V-a Republici va avea loc la 14 mai, dată la care expiră mandatul socialistului François Hollande.