ALEGERI FRF 2018, UPDATE ora 17.00: S-a încheiat procesul număratoarea voturilor. Răzvan Burleanu a câştigat alegerile şi un nou mandat de patru ani.
Rezultate:
Ilie Drăgan – 0 voturi
Marcel Puşcas – 8 voturi
Ioan Lupescu – 78 de voturi
Răzvan Burleanu – 168 de voturi
Răzvan Burleanu, după ce a câştigat alegerile de la FRF. „I-am ciuruit!”
ALEGERI FRF 2018, UPDATE ora 16.15: S-a încheiat procesul de votare! Urmează numărarea voturilor.
Ionuţ Lupescu, prima reacţie după ce a pierdut alegerile de la FRF
ALEGERI FRF 2018, UPDATE ora 15.30: Eroare a organizatorilor! Pupitrele la care se votează se află sub geamuri și astfel se reflectă în geam ce se votează, putându-se observa pe ce candidat pune ștampila fiecare votant. După ce și-au dat seama de greșeală, spre finalul procedurii de vot, organizatorii au mutat pupitrele mai în față. Pe biletul de vot, candidații sunt puși unul sub altul, în ordinea în care s-au înscris: 1. Răzvan Burleanu, 2. Ionuț Lupescu, 3. Marcel Pușcaș și 4. Ilie Drăgan.
Marcel Puşcaş, decizie radicală după alegerile de la FRF. „E ultima mea zi…”
ALEGERI FRF 2018, UPDATE ora 15.00: Cei patru candidaţi şi-au încheiat discursurile, încep pregătirile pentru startul votării propriu-zise.
ALEGERI FRF 2018, UPDATE ora 14.05: Au început discursurile, fiecare candidat are la dispoziţie câte 10 minute pentru a-şi prezenta programul. Primul a luar cuvântul Ilie Drăgan, urmat de Marcel Puşcaş.
ALEGERI FRF 2018, UPDATE ora 13.50: Membrii Adunării Generale au început să revină în sală. Ne apropiem de punctul culminant al zilei.
ALEGER FRF 2018, UPDATE ora 13.20: Prima parte a Adunării Generale a FRF, în care au avut loc discursuri şi s-a prezentat bilanţul federaţiei, s-a încheiat, la partea a doua a şedinţei urmând ca Răzvan Burleanu, Ionuţ Lupescu, Marcel Puşcaş şi Ilie Drăgan să îşi prezinte programul electoral şi să fie votat preşedintele forului. În timpul AG de la Casa Fotbalului, câţiva fani au afişat bannere pe gardurile din faţa federaţiei: “Lupescu preşedinte”. “Om de fotbal, nu de minifotbal”, “Vrem stadion fără pistă”.
ALEGERI FRF 2018, UPDATE ora 10.40: Adunarea Generală a FRF va începe la ora 11:00, în prima parte a acesteia fiind discutate temele de pe ordinea de zi. Cei patru candidaţi, inclusiv actualul preşedinte, Răzvan Burleanu, nu vor avea acces în sală, şedinţa fiind condusă de secretarul general al FRF, Radu Vişan.
După discutarea temelor de pe ordinea de zi, va urma o pauză, apoi cei patru candidaţi – Răzvan Burleanu, Ionuţ Lupescu, Marcel Puşcaş şi Ilie Drăgan – vor fi invitaţi în sală, fiecare dintre aceştia putând fi însoţit de cel mult două persoane.
ALEGERI FRF 2018: Candidaţii Răzvan Burleanu, Ionuţ Lupescu, Marcel Puşcaş şi Ilie Drăgan îşi dispută astăzi, miercuri, preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal, alegerile fiind programate în cadrul Adunării Generale a FRF, care se va desfăşura începând cu ora 11,00 în sala „Nicolae Dobrin” de la Casa Fotbalului .
Două sute cincizeci şi şapte de membri afiliaţi au drept de vot la alegerile pentru şefia FRF. Conform statutului FRF, alegerea preşedintelui se face prin vot secret, iar candidatul care va obţine jumătate plus unu din voturile membrilor afiliaţi prezenţi va fi declarat câştigător.
În situaţia în care, după primul tur de scrutin, niciun candidat nu va obţine majoritatea cerută de statut, se va organiza al doilea tur de scrutin, la care vor participa doar primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în cadrul primului tur de scrutin. Dacă pe locul al doilea se vor afla doi candidaţi la egalitate de voturi, scrutinul se va desfăşura între aceştia şi candidatul aflat pe primul loc. În cazul egalităţii numărului de voturi, scrutinul se va repeta până la departajare. Va fi declarat ales în funcţia de preşedinte al FRF, începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul care va obţine cele mai multe voturi dintre voturile exprimate şi validate.
Răzvan Burleanu este preşedintele în exerciţiu al Federaţiei Române de Fotbal. A jucat fotbal doar la nivel de juniori, el fiind şi arbitru până la vârsta de 19 ani. Absolvent al SNSPA, actualul şef al FRF a activat ulterior în cadrul Primăriei Bacău, al Comisiei Juridice din Parlamentul României, al Autorităţii Electorale Permanente şi al Administraţiei Prezidenţiale. Acum în vârstă de 33 de ani, Burleanu a condus înainte de 2014 din postura de preşedinte Federaţia Română de Minifotbal, precum şi Federaţia Europeană de Minifotbal, structură nerecunoscută de UEFA sau FIFA.
Burleanu, fost angajat al Administraţiei Prezidenţiale, dar şi al Biroului Electoral Central, a venit cu un suflu nou la Federaţia Română de Fotbal, cu un discurs demn de mediul corporatist, care i-a acaparat rapid pe oamenii de fotbal, astfel încât în scurt timp, doar câţiva i-au mai rămas ostili. În mandatul său a încercat să restructureze federaţia din punct de vedere organizatoric, încercând să modifice cam tot ceea ce exista în vremea predecesorului său, Mircea Sandu, pe care l-a acuzat periodic că a lăsat o „grea moştenire”. A angajat foarte mulţi oameni noi, din afara fenomenului, dar a încercat şi să profite de imaginea unor nume grele ale fotbalului, precum Miodrag Belodedici, Adrian Mutu, Marcel Răducanu sau Dumitru Dumitriu.
La capitolul modificări importante efectuate în mandatul lui Burleanu pot fi trecute şi schimbarea emblemei echipei naţionale sau a sponsorului tehnic. De asemenea, Burleanu a fost primul preşedinte al FRF care a angajat un străin în funcţia de selecţioner al echipei naţionale, germanul Christoph Daum. Dacă la început mişcarea a fost privită cu înţelegere de către lumea fotbalului, din ce în ce mai multe voci s-au ridicat împotriva lui Burleanu odată cu eşecurile înregistrate de către echipa naţională de seniori, cu Daum la cârmă.
Fostul internaţional Ionuţ Lupescu (49 de ani) este component al „generaţiei de aur”, având la activ participări la două ediţii ale Cupei Mondiale, 1990 şi 1994, şi la două ale Campionatului European, 1996 şi 2000. El şi-a obţinut licenţa de antrenor la Koln, dar a practicat puţin această meserie, conducând doar două echipe, FCM Bacău şi FC Braşov. În anul 2005 a intrat în administraţie şi a ocupat până în 2011 funcţia de director general al Federaţiei Române de Fotbal. Din 2011 el a fost director al Comisiei Tehnice a UEFA, funcţie din care a demisionat la începutul lunii februarie, când a decis să candideze la preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal.
Ionuţ Lupescu, 49 de ani, este reprezentantul „Generaţiei de aur” la aceste alegeri, fiind susţinut de majoritatea fostelor glorii ale fotbalului românesc. Cei mai mulţi dintre ei nu au însă drept de vot la alegerile de luni.
Fiul fostului mare fotbalist Nicolae Lupescu s-a decis destul de greu să candideze pentru funcţia supremă în fotbalul românesc, după ce a renunţat la postul de director tehnic al UEFA. Ca jucător, Ionuţ Lupescu s-a făcut remarcat la Dinamo Bucureşti, echipă pentru care a jucat în mai multe rânduri, şi la echipa naţională a României, unde are 74 de selecţii. În străinătate, Lupescu a jucat la Bayer Leverkusen, Borussia Moenchengladbach, Bursaspor şi Al Hilal.
A antrenat pentru o scurtă perioadă pe FCM Bacău şi FC Braşov, după care a devenit director general în cadrul Federaţiei Române de Fotbal, condusă la acea dată de Mircea Sandu. Actualul preşedinte Răzvan Burleanu l-a acuzat în campania electorală pentru alegerile de luni că în perioada în care a ocupat funcţia de conducere în FRF ar fi favorizat anumite persoane din anturajul său prin acordarea unor comisioane.
Ca angajat al UEFA, Ionuţ Lupescu, poreclit „Kaiserul”, a condus departamentul tehnic, alături de celebrul tehnician englez Sir Alex Ferguson, ocupându-se şi de dezvoltarea fotbalului.
Printre obiectivele pe care şi le-a trasat în campania pentru postul de preşedinte al FRF se află un plan de dezvoltare a fotbalului pentru următorii 10 ani, crearea unui comitet strategic pentru fotbal şi o evaluare cât mai aproape de adevăr a numărului de antrenori şi jucători.
Născut la 12 octombrie 1960, Marcel Puşcaş a evoluat ca jucător la Steaua, Rapid, CS Târgovişte şi Steaua Mizil, având o singură selecţie la prima reprezentativă. După retragere, el a activat ca antrenor (Steaua şi Rapid), ca preşedinte (Viitorul Oradea, Steaua şi AJF Bihor), dar şi ca impresar. Puşcaş a candidat şi la precedentele alegeri pentru preşedinţia FRF. Din 2014 el ocupă funcţia de manager de dezvoltare în cadrul Federaţiei Române de Fotbal.
Ilie Drăgan (33 de ani) a jucat fotbal numai la nivel de amatori, iar în prezent este antrenor la o şcoală de copii. El deţine licenţa A UEFA şi a fost lector în cadrul Şcolii Federale de antrenori din cadrul FRF. Absolvent al ANEFS, Drăgan a intenţionat să participe şi la alegerile pentru preşedinţia Asociaţiei Municipale de Fotbal Bucureşti (AMFB) din 2016, dar dosarul său de candidatură nu a fost validat la momentul respectiv.
Tot în cadrul Adunării Generale de azi vor avea loc alegeri şi pentru funcţiile de membru în Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal după cum urmează: 1 reprezentant al Asociaţiilor Judeţene de Fotbal (candidaţi: Octavian Goga, Cristian Sava): 2 reprezentanţi ai Ligii I (candidaţi: Valeriu Argăseală, Cristian Tănase); 2 reprezentanţi ai Ligii a II-a (canddaţi: Marius Burcă, Marcel Ghergu); 2 reprezentanţi ai Ligii a III-a (candidaţi: Florin Spînu, Mihai Dăscălescu, Călin-Alexandru Cojocaru); 1 reprezentant al fotbalului feminin (candidat: Alin Cioban); 1 reprezentant al cluburilor cu activitate exclusivă de copii şi juniori (candidat: Cătălin Cighir); 1 reprezentant al fotbalului în sală (candidaţi: Cristi Vornicu, Toader Ştefu, Eduard Kovacs).
Răzvan Burleanu conduce Federaţia Română de Fotbal din 5 martie 2014, atunci când a câştigat alegerile pentru preşedinţie în dauna celorlalţi trei candidaţi: Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian şi Sorin Răducanu.
rocedura de alegere a noului preşedinte a Federaţiei Române de Fotbal (FRF), care va fi desemnat, miercuri, în cadrul Adunării Generale programată de la ora 11.00:
A. Adunarea Generală a FRF va avea loc miercuri, cu începere de la ora 11.00, în sala “Nicolae Dobrin” de la Casa Fotbalului.
B. După parcurgerea temelor aflate pe Ordinea de Zi a Adunării Generale, anterior punctului privind alegerea Preşedintelui, se va lua o pauză de 15 minute.
C. În perioada primei părţi a Adunării Generale, candidaţii nu vor avea acces în sala de şedinţe, cu excepţia situaţiei în care aceştia vor reprezenta un membru afiliat, pe bază de delegaţie.
D. Intrarea în sală a candidaţilor va avea loc după pauză, aceştia urmând să-şi ocupe locurile rezervate în rândul I. Din cauza locurilor limitate, fiecare candidat va avea dreptul de a fi însoţit de maximum 2 persoane. Numele însoţitorilor va fi comunicat către FRF, în scris, cu cel puţin 12 ore anterior desfăşurării şedinţei Adunării Generale.
E. Ulterior pauzei menţionate, şedinţa va fi condusă, în temeiul art. 38 alin. 2 din Statutul FRF, de Secretarul General al FRF în funcţie, domnul Radu Vişan.
F. Fiecare candidat va beneficia de un timp maxim de 10 minute, în care să-şi susţină programul electoral.
G. Pentru o desfăşurare în condiţii optime şi în vederea menţinerii ordinii şedinţei, nu vor putea fi adresate întrebări din sală, iar programele electorale vor fi susţinute exclusiv de către candidaţi, orice alte intervenţii nefiind acceptate.
1. Alegerea Preşedintelui se va efectua prin vot secret, cu buletine de vot.
2. Comisia de validare a voturilor va fi desemnată prin vot deschis de către Adunarea generală a FRF, la propunerea Secretarului General al FRF. Acesta va formula propuneri privind componenţa Comisiei de validare a voturilor, alcătuită din 5 membri, dintre care un preşedinte.
3. Comisia de validare a voturilor va fi alcătuită astfel încât pentru fiecare dintre candidaţi să existe în cadrul comisiei un reprezentant al unui club care să-i fi acordat o propunere de candidatură.
4. Comisia de validare a voturilor va prelua plicurile sigilate, conţinând buletinele de vot. Comisia de validare a voturilor, prin preşedintele său, va anunţa numărul de buletine de vot care se vor distribui delegaţilor membrilor afiliaţi.
5. Se va efectua apelul nominal al membrilor afiliaţi şi fiecare delegat se va prezenta la Comisia de validare şi va semna tabelul aflat în posesia Comisiei.
6. Ulterior semnării tabelului, Comisia va aplica ştampila FRF pe prima pagină a unui buletin de vot (ca element de siguranţă) şi îl va înmâna delegatului respectiv împreună cu ştampila de vot.
7. Pe buletinele de vot vor fi tipărite numele candidaţilor la funcţia de Preşedinte.
8. După primirea buletinului de vot, delegatul se va deplasa la locul special amenajat pentru exercitarea votului, unde, în secret, va proceda la exprimarea opţiunii sale, prin aplicarea ştampilei de vot în dreptunghiul aferent candidatului pe care îl preferă.
9. După această operaţiune, va împături buletinul de vot astfel încât să se asigure secretul votului şi va introduce buletinul în urnă, apoi va restitui ştampila de vot comisiei de validare.
10. Numărul buletinelor de vot distribuite delegaţilor prezenţi la Adunarea Generală se va anunţa de preşedintele Comisiei de validare a voturilor înainte de a se trece la numărarea voturilor.
11. După ce toţi delegaţii îşi vor fi exercitat dreptul la vot, Comisia de validare a voturilor va proceda la deschiderea urnei şi la numărarea voturilor obţinute de fiecare candidat la funcţia de Preşedinte. Vor fi valabile numai voturile exprimate potrivit procedurii arătate la punctul 8.
12. Nu vor fi valabile şi, pe cale de consecinţă, vor fi anulate buletinele de vot în care:
a) nu a fost aplicată ştampila în dreptunghiul aferent niciunui candidat;
b) a fost aplicată ştampila de mai multe ori pe buletinele de vot; ATENŢIE: În conformitate cu dispoziţiile art. 40 alin. 3 din Statutul FRF vor fi anulate şi buletinele de vot ce conţin ştampila aplicată de două sau mai multe ori pe buletinul de vot, indiferent dacă ştampila a fost aplicată de mai multe ori în cadrul dreptunghiului cu numele unui candidat sau ale mai multor candidaţi.
c) au fost adăugate numele altor candidaţi decât ale celor înscrişi iniţial pe buletinul de vot;
13. Dacă numărul buletinelor de vot existente în urne va fi egal sau inferior celui al buletinelor distribuite, votul va fi validat. Dacă numărul buletinelor din urne va fi mai mare decât numărul buletinelor distribuite, votul va fi anulat şi se va proceda la o nouă votare.
14. După deschiderea urnei şi numărarea voturilor valabil exprimate şi a celor anulate, Comisia de validare a voturilor va consemna rezultatul alegerilor prin procesul-verbal întocmit şi semnat de toţi membrii comisiei. Rezultatul va fi comunicat Adunării Generale de preşedintele comisiei de validare a voturilor.
15. Va fi declarat ales în funcţia de Preşedinte al FRF candidatul care va obţine majoritatea voturilor (jumătate plus unu) membrilor afiliaţi prezenţi.
16. În situaţia în care, după primul tur de scrutin, niciun candidat nu va obţine majoritatea cerută de statut, se va organiza al doilea tur de scrutin, la care vor participa doar primii doi candidaţi care au întrunit cel mai mare număr de voturi în cadrul primului tur de scrutin. Dacă pe locul al doilea se vor afla, la egalitate de voturi, doi candidaţi, scrutinul se va desfăşura între aceştia şi candidatul aflat pe primul loc.
17. Începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, delegaţii membrilor afiliaţi vor înscrie pe buletinul de vot numele candidatului pe care îl vor prefera dintre cei calificaţi în turul de scrutin respectiv. Se vor utiliza exclusiv instrumentele de scris (pixurile) puse la dispoziţia delegaţilor de către comisia de validare a voturilor.
18. În cazul egalităţii numărului de voturi, scrutinul se va repeta până la departajare.
19. Va fi declarat ales în funcţia de Preşedinte al FRF, începând cu cel de-al doilea tur de scrutin, candidatul care va obţine cele mai multe voturi dintre voturile exprimate şi validate.
20. Comisia de validare a voturilor va confirma rezultatul alegerilor prin procesul-verbal întocmit şi semnat de toţi membrii comisiei. Rezultatul pe care preşedintele comisiei de validare a voturilor îl va comunica Adunării Generale a FRF se va consemna în procesul-verbal al Adunării Generale a FRF.
Procedura de alegere a membrilor Comitetului Executiv va fi similară cu cea de alegere a preşedintelui FRF, cu menţiunea că pentru categoriile competiţionale unde candidează câte un singur candidat pe loc se va putea solicita Adunării Generale aprobarea ca votul să fie deschis.