ALEGERI MAREA BRITANIE 2015: A început votul. Când se află primele EXIT POLL-uri

ALEGERI MAREA BRITANIE 2015: Campania a fost febrilă și fără strălucire, dar suspansul este total, țara trebuind să aleagă între conservatorul David Cameron, care vizează un al doilea mandat, și contracandidatul său laburist Ed Miliband pentru a conduce guvernul în următorii cinci ani.

Sondajele prevăd rezultate atât de strânse încât va trebui, fără îndoială, să se aștepte mai multe zile, poate chiar săptămâni, pentru a se cunoaște învingătorul și componența noului guvern.

„Nu am putut să-mi fac nici cea mai mică idee despre cine va fi premier în decurs de o lună. Niciun sondaj, niciun politician nu poate prezice ce se va petrece joi”, a spus Peter Kellner, președintele Institutului YouGov.

Miercuri, în ultimele ore ale campaniei, peste 3.900 de candidați în 650 de circumscripții au supralicitat în declarații, insistând asupra consecințelor scrutinului.

Dacă conservatorii câștigă alegerile, ei vor organiza un referendum vizând menținerea sau nu a țării în Uniunea Europeană, în timp ce victoria anunțată a naționaliștilor scoțieni din SNP în regiunea nordică ar putea să-i încurajeze să revendice organizarea unui nou referendum pentru independență, după cel eșuat în septembrie anul trecut.

„Britanicii iau decizia cea mai importantă din ultima generație”, a insistat Cameron miercuri, aflat în campanie în nordul Angliei și în Scoția.

„Luați decizia politică cea mai importantă din viața voastră”, a dramatizat la rândul lui Nick Clegg, liderul liberal-democraților care au guvernat în coaliție cu conservatorii în ultimii cinci ani.

„Sunt optimist, știu că oamenii vor face alegerea bună”, a subliniat și liderul laburist Ed Miliband.

Cele 50.000 de birouri de vot din toată țara, dintre care unele sunt instalate în baruri, pe un teren de fotbal și într-o biserică, vor fi deschise de la ora locală 07:00 (06h00 GMT) până la 22:00 locală (21h00 GMT), ora la care un sondaj la ieșirea de la urne va fi disponibil.

Primele rezultate sunt așteptate în jurul miezului nopții, în special în Scoția și la Londra. În restul țării, desfășurarea în paralel a alegerilor locale va încetini numărarea voturilor și va trebui, fără îndoială, să se aștepte ziua de vineri după-amiază pentru a avea rezultatul definitiv.

Ultimele sondaje i-au plasat pe conservatorii de centru-dreapta și pe laburiștii de centru-stânga cam la același nivel ca la începutul anului, adică la o treime din intențiile de vot pentru fiecare, ceea ce nu le va permite să obțină majoritatea absolută de 326 de locuri în Camera Comunelor.

Într-un astfel de scenariu, cele două partide principale vor fi constrânse să încheie alianțe cu formațiuni mai mici.

Partidul Național Scoțian, care nu avea decât șase deputați între 2010 și 2015, speră ca de această dată să obțină 50 din cele 59 de locuri scoțiene și să aplice astfel o înfrângere laburiștilor.

David Cameron și presa majoritar de dreapta nu au încetat să insiste asupra pericolului pe care l-ar constitui, potrivit lor, un mariaj de conveniență între separatiști și „Mc Miliband”.

Destul de vag inițial asupra eventualității unei alianțe cu SNP, Ed Miliband a promis în finalul campaniei că nu va trece „în pas de marș” cu naționaliștii scoțieni, fără a exclude totuși ca ei să-l susțină în parlament.

Partenerii de coaliție cel mai puțin controversați rămân deci liberal-democrații. Ei sunt dispuși să facă alianță cu partidul care ar câștiga mai multe locuri în parlament, oricare ar fi acesta. Ei au indicat riscul unui al doilea scrutin înainte de Crăciun în cazul guvernării minoritare care nu i-ar include. Rămâne de aflat dacă liberal-democrații vor avea suficient de mulți deputați pentru a permite unui partid sau celuilalt să atingă majoritatea cerută de 326 de locuri.

Învingător surprinzător în alegerile europene, partidul eurofob Ukip, creditat în continuare cu 14% în sondaje, ar urma să obțină doar câteva locuri, între 1 și 5, potrivit estimării experților.

Teoretic, negocierile pentru o coaliție ar trebui să fie terminate până în 27 mai, dată la care este prevăzut discursul reginei, care citește deputaților programul de guvernare și este urmat de un vot de încredere.