Programul de guvernare al PNL a fost adoptat în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100. Liberalii promit, în programul de guvernare, reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe, majorarea alocaţiei pentru copii, dublarea salariilor medicilor, profesori şi asistenţi medicali, dar şi construirea a opt spitale regionale. Sloganul de campanie al PNL este „România înainte”.
POLITICA FISCAL BUGETARĂ
Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru contribuţiile sociale. Toate contribuţiile sociale (CAS, CASS, şomaj, fonduri de risc, etc.), atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, vor ajunge, cumulat, la 16%.
Generalizarea cotei unice, de 16%, pentru cota standard a taxei pe valoarea adăugată.
*Obiectiv de relaxare fiscală implementat pe termen scurt şi mediu, etapizat – care urmăreşte creşterea gradului de cuprindere al încasărilor din TVA, eliminarea economiei subterane şi stimularea consumului din producţia internă.
Infiinţarea Fondului Român de Dezvoltare Urban Rural. Se va utiliza pentru investiții strategice și pentru a acoperi deficite de finanţare în zone critice şi va ajunge la active de peste 11 miliarde de euro în 4 ani. Banii vor proveni din investiţii private.
Banca de Dezvoltare şi Investiţii a României. BDIR va fi înfiinţată şi va funcţiona prin similitudine cu Banca Europeană de Investiţii, având ca acţionari ministerele ale căror investiţii se derulează prin utilizarea fondurilor băncii. BDIR va beneficia de management privat.
Tintirea ajutoarelor de stat. Alocarea a 1 miliard euro în ajutoare de stat se vor traduce în cel puţin 2 miliarde de euro investite pe parcursul următorilor 4 ani.
Profiturile produse în România să fie impozitate în România.
Transparenţă bugetară şi simplificare fiscală.
Reducerea cu 50% a numărului de impozite şi taxe.
Facilităţi pentru angajatori.
MUNCĂ, FAMILIE ȘI PROTECȚIE SOCIALĂ
Legea salarizării unitare – încadrarea categoriilor profesionale din sistemul public într-o grilă de salarizare care să recunoască statutul și importanța acestora în societatea românească.
Eliminarea impozitarii tuturor categoriilor de pensii.
Reducerea impozitului pe venit la jumătate pentru părinţii care au al treilea copil până la vârsta de 7 ani a acestuia/acestora.
Creşterea alocaţiilor pentru toţi copiii, la valoarea de 200 de lei, această creștere fiind acordată prin tichete sociale destinate achiziționării de rechizite, haine, alimente, etc.
SĂNĂTATE
Construirea a 8 spitale regionale, din care 2 în București. Construirea a 900 de cabinete medicale în mediul rural și în orașele mici, prin programul “Casa medicului”.
Garantarea accesului la medicamente.
Derularea de programe naționale de educație și prevenție care să îmbunătățească starea de sănătate a populației și să reducă costurile tratamentelor.
Îmbunătățirea legislației privind protecția pacienților, pana la 31 decembrie 2017.
Continuarea demersului parlamentar în vederea adoptării Legii prevenției în sănătate.
Stoparea migrației medicilor prin DUBLAREA SALARIILOR acestora de la 1 iulie 2017 și reașezarea profesiei de medic în sistemul de salarizare românesc pe o grilă rațională.
Creșterea salariilor asistenților medicali în medie cu 20%, anual, începând cu 1 iulie 2017 până la dublarea acestora.
EDUCAȚIE
Investiția în profesor – creșterea anuală a salariilor în medie cu 20% începând cu a doua jumătate a anului 2017, până la dublarea acestora, însoțită de evaluarea corpului didactic.
Redeschiderea liceelor profesionale la standarde moderne în parteneriat cu mediul economic.
Oferirea de facilităţi fiscale investitorilor care doresc să facă parteneriate cu şcolile profesionale.
Generalizarea învățământului obligatoriu de la 4 ani cu asigurarea de locuri în grădinițe și suplimentarea cu 18.000 a locurilor în şcoli, astfel încât să ajungem la învăţământ într-un singur schimb în toate școlile.
Introducerea examenelor de admitere la licee, diferențiate, în funcție de liceul pe care-l urmează. Introducerea Bacalaureatului diferențiat, în funcție de profilul liceului, cu acces diferit spre universități.
Modificarea conținutului manualelor, simplificat, adaptat la cerinţele şi sistemele de evaluare (naționale şi internaţionale).
Evaluarea externă a universităților concomitent cu introducerea criteriilor de etică și profesionalism în activitatea academică.
Programul de guvernare al PSD prevede creşterea salariului minim începând cu 1 ianuarie 2017, majorarea punctului de pensie, eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017, credite de până la 40.000 de lei pentru tineri. Sloganul de campanie al PSD este „Îndrăzneşte să crezi în România”.
POLITICĂ SALARIALĂ ŞI IMPOZITE
Majorarea salariului minim de la 1.250 de lei la 1.400 de lei, în 2017, urmând ca acesta să ajungă până la 1.750 de lei, în 2020.
Salariul mediu brut ar ajunge de la 3.100 lei, în 2017, la 3.950 lei, în 2020.
Eliminarea impozitului pe venit pentru medici, IT-işti cu studii medii şi angajaţi care au un salariu de 2.000 lei/lună brut.
Reducerea contribuţiilor pentru salariaţi de la şase la două, respectiv păstrarea doar a CAS şi CASS.
Cei care câştigă anual din activităţi independente până la 24.000 de lei vor fi scutiţi de impozit, iar cei ale căror venituri anuale depăşesc 24.000 de lei vor trebui să plătească un impozit de 10%.
Majorarea punctului de pensie de la 871,1 la 1.000 de lei până în 2017, urmând să ajungă până la 1.400 de lei până în 2020. Pensia minimă garantată va creşte de la 400 la 640 de lei.
Pentru pensiile care sunt egale sau mai mici de 2.000 de lei brut pe lună impozitul pe venit ar urma să fie eliminat, iar pentru cele care depăşesc această valoare, impozitul ar urma să scadă de la 16% la 10%.
Pensionarii nu vor mai plăti contribuţii pentru sănătate.
Eliminarea impozitului pe terenul agricol.
Eliminarea impozitului pe autoturisme, motociclete, microbuze, autobuze, tractoare, remorci, autovehicule de transport, de la 1 ianuarie 2018.
Eliminarea a 102 taxe nefiscale de la 1 ianuarie 2017 – în special taxele de la Registrul Comerțului, cele consulare și de cetățenie, taxele radio-TV, taxele pentru pierderea sau modificarea actelor, taxele extrajudiciare și de timbre, tarifele percepute de Casa Națională de Pensii.
TVA generală ar urma să scadă de la 1 ianuarie 2018 la 18%, TVA pentru vânzarea de locuinţe ar urma să fie eliminată la 1 martie 2017, iar TVA pentru publicitate ar urma să fie redusă de la 20% la 9% începând tot cu luna martie a anului viitor.
Pentru familiile cu venituri sub 5.000 de lei/lună, PSD propune deduceri de 1.600 de lei/an pentru fiecare copil.
PSD vrea să asigure 75% din cheltuielile cu chiria şi utilităţile (maximum 900 de lei/lună) pentru cei care îşi găsesc un loc de muncă la mai mult de 50 de km faţă de domiciliu, în cazul în care veniturile familiei sunt sub 5.000 de lei pe lună.
Credite de până la 40.000 de lei pentru tineri cu dobândă subvenționată integral de stat. Statul va garanta 80% din valoarea creditului.
Schemă de ajutor de stat pentru start-up-uri: 200.000 lei/proiect/antreprenor. 10.000 start-up-uri anual. O zi pentru depunerea și aprobarea proiectelor!
SĂNĂTATE
Construirea Spitalului Republican „Carol Davila” în Capitală, până în 2020
Construirea de opt spitale regionale noi, până în 2020
Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii existente
Fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa
Actualizare periodică a listei medicamentelor compensate, prima actualizare la 1 martie 2017
Asigurarea medicamentelor pentru toţi pacienții din programele naționale
Introducerea unor noi programe naționale
Screening pentru depistarea bolilor cu impact mare asupra sănătății publice
Revizuirea sistemului de salarizare – Nivelul salariilor de la 1 ianuarie 2018:
Programul politic al Uniunii Salvați România, prezentat şi pe site-ul formaţiunii, vizează mai multe puncte, printre care transparența totală, reformarea sistemului de învățământ, creșterea nivelului de finanțare a Sănătății,consolidarea relațiilor cu UE, NATO, Republica Moldova și Ucraina și intrarea în Schengen. Sloganul de campanie al USR este „În sfârşit, ai cu cine!”.
EDUCAŢIE
Susţinerea profesorilor
Susține creșterea finanțării învățământului pentru a putea atrage profesori mai competenți prin salarii mai bune, până la 6% din PIB, aşa cum prevede Legea Educaţiei Naţionale.
De asemenea, susţine implicarea administraţiei locale în finanţarea învăţământului, mai mult decât în infrastructura pentru educaţie, cum ar fi acordarea unor bonusuri pentru unităţile de învăţământ pe criterii de performanţă şi incluziune sau pentru profesorii care optează pentru posturi departe de casă, cum ar fi decontarea chiriei, a cheltuielilor de întreținere a locuinței și decontarea transportului.
Reforma programei
Susține încurajarea creativității copiilor și asigurarea unui curriculum larg în domeniul tehnologiei informației. De asemenea învățământul trebuie să fie mai practic, mai aplicat, interdisciplinar, axat și pe rezolvarea de probleme reale, nu doar pe teorie, astfel încât elevii să fie mai interesați de conținut și să înțeleagă relevanța materiei în lumea reală. Propunem și posibilitatea ca elevii și studenții să aibă un grad mai mare de libertate în alegerea drumului lor, ofertă mai largă decât ”la real” și ”la uman”, în funcție de interese, pasiuni, abilități și nevoi.
Un aspect ignorat în România ultimilor 26 de ani privește educația non-profesională legată de aspecte din viața de zi cu zi, cum ar fi: educația financiară, educația civică și educația artistică.
Școlile profesionale
Susținem înființarea și dezvoltarea de școli profesionale pe lângă clusterele industriale, rezolvând astfel două probleme: lipsa de forță de muncă calificată pentru angajatori și lipsa de locuri de muncă și oportunități educaționale pentru angajați.
Propunem măsuri de care să beneficieze ambele grupuri, incluzând: oferirea de subvenții companiilor care desfășoară programe de calificare la locul de muncă, deduceri de taxe pentru antreprenorii care angajează absolvenți de învățământ profesional, crearea unor parteneriate public-privat prin care dascălii calificați din mediul privat să fie plătiți de la buget, stagii de practică remunerate pentru elevi, recunoașterea orelor de practică profesională ca experiență în domeniu, și posibilitatea obținerii diplomei de bacalaureat.
SĂNĂTATE
Creşterea nivelului de finanţare
Pe termen mediu (în următorii 2 – 4 ani), alocarea bugetului pentru sănătate trebuie să ajungă la minim 6% din PIB prin creștere graduală anuală, iar apoi aceste cheltuieli trebuie menținute și crescute în mod coerent prin bugete multianuale.
Managementul eficient
Rețeaua de spitale din România trebuie analizată, dimensionată și plasată geografic în concordanță cu nevoile pacienților și cu distribuția acestora pe teritoriul țării. Este necesară elaborarea unui Plan Național al Serviciilor Spitalicești (Spitalelor), care să fie aliniat strategiilor de anvergură internațională cu menținerea prestării serviciilor la nivel central în capitală și în centre regionale, crearea unor centre de excelenţă, punerea pe rol a spitalelor generale mai mici, descentralizarea unor servicii acolo unde acestea sunt corespunzătoare.
Susținem măsuri menite să crească eficiența funcționării spitalelor, cum ar fi: instituirea de management profesionist al spitalelor, descentralizarea managementului sănătății și delegarea clară a responsabilității pentru deciziile de investiții, astfel încât directorii de spitale să poată lua deciziile corecte de personal și cheltuieli fără a fi amenințați politic de la centru.
TRANSPARENŢĂ TOTALĂ
Lupta cu furtul și corupția
Milităm pentru un sistem electoral democratic, care să nu îngrădească accesul la demnitatea publică. În acest sens, susținem reducerea numărului de semnături necesare propunerii candidaturilor la toate tipurile de alegeri; permiterea existenţei partidelor locale la nivelul localităților, prin condiționarea existenţei partidului local de prezentarea de candidaturi exclusiv în localitate; alegerea primarilor și a președinților de consilii județene din două tururi de scrutin; stabilizarea listelor electorale în corelație cu stabilizarea datelor din Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor; și reducerea pragurilor electorale.
De asemenea, milităm pentru anularea pensiilor speciale, care nu au nimic de a face cu contribuția la sistem, și pentru ridicarea imunității parlamentarilor pentru activități care nu au nici o legătura cu libera exprimare a opiniilor politice.
Luptăm împotritiva corupției printr-un sistem de justiție independent, puternic şi predictibil pe care îl vom susține mereu, dar și printr-o creștere a transparenței funcționării instituțiilor statului și a cheltuirii banului public.
Propunem o reformă a achizițiilor publice care legislează standardizarea preţurilor la care autorităţile publice pot achiziţiona bunuri şi servicii de uz curent cât și aplicarea strictă a unei “liste negre” care să conțină firmele și acționarii acestora care au fraudat deja statul.
Războiul cu birocrația
Este nevoie să fie adoptată grila unică de salarizare în sistemul public, concomitent cu o evaluare generală a administrației publice, după criteriile managementului administrativ performant: definirea justă a rolului și scopului instituțiilor, scăderea numărului de instituţii contradictorii sau redundante, gradul de îndeplinire al obiectivelor instituţionale până în prezent, evaluarea periodică a departamentelor în funcție de regulamentele de organizare și funcționare ale instituțiilor și a funcționarilor publici în funcție de fișa postului.
Luptăm, de asemenea, pentru stabilirea de priorități publice clare și pe termen lung și cheltuirea banilor în acord cu aceste priorități. Este imperios necesară stabilirea consensuală de strategii naționale pe domeniile cheie: educație, sănătate, reforma administrației, transporturi, cu planuri operaționale clare, publicate pe site-urile ministerelor de resort, astfel încât orice cetățean să poată urmări îndeplinirea obiectivelor în termenele asumate, iar proiectele de investiții să fie implementate de-a lungul timpului indiferent de cine câștigă alegerile.
Programul electoral al Partidului Mişcarea Populară propune mai multe soluţii pentru resetarea sistemului de sănătate, de educaţie, pentru modernizarea justiţiei şi încurajarea investiţiilor private. Sloganul de campanie al partidului este „PMP. Luptă pentru România”.
EDUCAŢIE
Partidul Mișcarea Populară susține aplicarea Legii Educației Naționale în forma adoptată în anul 2011, o lege modernă care stopează extinderea abuzurile sistemului și susține depolitizarea managementului în educație, introducerea de standarde de evaluare a universităților, instalarea unor filtre credibile care să facă imposibile plagiatele și abaterile de la etica universitară, alocarea resurselor în învățământul superior doar în funcție de calitatea rezultatelor, a producției științifice și a încadrării absolvenților în piața muncii, transparență totală în actele decizionale ale şcolilor şi instituţiilor din educaţie, precum și salarizarea personalului în funcție de performanță, măsurată prin progresul școlar al elevilor.
SĂNĂTATE
Legea sănătății, susținută de Partidul Mișcarea Populară, propune următoarele soluții pentru resetarea sistemului de
sănătate: transformarea în mare parte a spitalelor în fundații ale statului, angajarea medicilor cu contracte pe termen
limitat, prelungirea contractelor medicilor care înregistrează performanțe, plata medicilor în concordanță cu prestația acestora și cheltuirea fondurilor europene în mod corect în beneficiul pacientului.
JUSTIŢIA
Partidul Mișcarea Populară susține continuarea reformelor de modernizare a Justiției din România începute de Traian Băsescu, stoparea oricărei ingerințe a factorului politic în actul de justiție, consolidarea activității Direcției Naționale Anticorupție, a DIICOT și a Parchetului General, cu respectarea principiilor drepturilor omului.
FISCALITATEA
Partidul Mișcarea Populară propune acordarea unor reduceri de 10%-15% pentru firmele care își plătesc în avans taxele și impozitele, asigurând, astfel, o colectare anticipată la bugetul de stat, cât și un câștig bănesc pentru societățile comerciale. Este nevoie de un Birou Unic și de un sistem online pentru înființarea firmelor, dar și de simplificarea contabilității pentru IMM-uri.
De asemenea, Partidul Mișcarea Populară susține crearea mai multor programe de finanțare pentru startup-uri din
fonduri europene sau fonduri nerambursabile din partea statului român, dar și crearea unor instituții care să sprijine în
mod real startup-urile și microîntreprinderile, prin consultanță, spații de lucru, incubatoare de afaceri administrate și
finanțate de stat, un e-ghișeu funcțional, precum și de digitalizarea instituțiilor statului.
DEZVOLTAREA PRIN INVESTIŢII
Partidul Mișcarea Populară susține creșterea economică prin încurajarea investițiilor private, singurele capabile să producă valoare adăugată și o economie competitivă. Impozitele mici și ușor de plătit încurajează asumarea riscului antreprenorial, iar birocrația trebuie redusă drastic.
CITEŞTE ŞI: Elena Udrea, o femeie cât 10 bărbaţi. Cum se promovează fosta blondă de la Cotroceni
PROGRAM DE GUVENARE PRU
Partidul România Unită propune mai multe soluţii pentru a rezolva „problemele grave” cu care se confruntă ţara noastră.
EDUCAŢIE
Finanțarea învățământului superior
Programul PRU cu privire la învățământul superior problemele vizează în primul rând eficiența și finanțarea. Numărul de locuri susţinute de bugetul public la universităţile de stat trebuie corelate cu piaţa muncii, aşa cum evoluează ea în fiecare an. PRU propune o colaborare între Ministerul Muncii şi Ministerul Educaţiei pentru ca școala românească să nu mai genereze şomeri care activează apoi în domenii total diferite de pregătirea lor universitară.
Exodul forței de muncă
Este necesar ca legislația să prevadă formule de stimulare a angajatorilor pentru ca aceștia să ofere salarii motivante absolvenţilor de top care au oricând alternativa de a pleca din ţară în alte țări unde ar fi mai bine plătiţi, încurajând astfel tinerii să aleagă România pentru viitorul lor. PRU propune adoptarea de soluţii de stimulare a angajatorilor pentru a le oferi tinerilor absolvenţi de top salarii cât de cât asemănătoare cu cele din Uniunea Europeană, ceea ce ar reduce semnificativ exodul inteligenţei românești către ţările bogate.
SĂNĂTATE
Implementarea unei filozofii de finanțare a sistemului de sănătate care să stimuleze performanța și calitatea actului medical și care să asigure stabilitate și predictibilitate
Repoziționarea personalului medical în societate în conformitate cu rolul și beneficiile aferente meseriei pe care o practică
Elaborarea unei noi legi cu o concepție unitară
Dezvoltarea sistemului de educație și prevenție
Dezvoltarea unui sistem de servicii de asistență comunitară și la domiciliu
Stimularea și dezvoltarea competențelor medicinii primare
Regândirea modului de abordare a programelor de sănătate în prevenție, tratament, monitorizare, îngrijire
Implementarea conceptului de „Buget al medicului”
POLITICA FISCALĂ ŞI BUGETARĂ
Politica fiscală și bugetară trebuie să transforme România într-un mediu prietenos pentru investiții, având în vedere competiția care există între state în a atrage, prin măsuri de încurajare și stimulare, capital investit în producție. Tratamentul corect față de investitori, ușurarea poverii bugetare și simplificarea colectării taxelor și impozitelor reprezintă atuuri de neegalat pentru un stat care dorește să se dezvolte.
TVA-ul trebuie să fie competitiv prin comparație cu țările din regiune pentru a crea un avantaj investițional României.
Partidul România Unită susține de asemenea crearea unui cadru concurențial sănătos prin echitatea contribuabililor în fața obligațiilor către bugetul local și central și prin descurajarea totală a neplătitorilor de impozite care devin un concurent neloial pentru jucătorii onești din piață.
Printre promisiunile electorale ale ALDE se numără crearea a 500.000 de locuri noi de muncă, înfiinţarea unui noi minister (al Repatrierii românilor plecaţi la muncă în străinătate), Programul celor 100 de miliarde de euro în investiţii, precum şi 20.000 de locuinţe noi, până în 2020.
STRATEGIE ECONOMICĂ
O creştere medie anuală de cel puţin 5% a PIB
Un număr de peste 5 milioane de locuri de muncă (cu cca 500.000 mai mult decât în prezent) care să-l depăşească pe cel al pensionarilor de asigurări sociale
Investiţii publice de peste 6% din PIB
Investiţii străine de peste 5 miliarde de euro anual
Rată a investiţiilor de 30% din PIB
Creşterea corespunzătoare a veniturilor populaţiei
În anul 2020, salariul mediu net poate ajunge la 3000 de lei şi pensia medie la 1.500 lei.
Campania electorală pentru alegerile legislative din 11 decembrie a început pe 11 noiembrie. Aproape 19 milioane de români sunt așteptați la urnele din miile de secții de votare din întreaga țară sau de peste hotare.
Ce votăm? Ce este Parlamentul si ce fac parlamentarii?
La alegerile parlamentare vom alege, prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de patru ani, deputații și senatorii țării noastre. Camera Deputaților și Senatul alcătuiesc Parlamentul României.
Așa cum este prevăzut în Constituție, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Astfel, Parlamenul reprezintă puterea legislativă și este una dintre cele trei puteri fundamentale din stat, alături de puterea judecătorească (instanțele judecătorești) și puterea executivă (Guvernul). În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului, având atribuția de a adopta legi, hotărâri și moțiuni. Deși deputații și senatorii sunt cei care trebuie să vină, de obicei, cu propuneri de legi, inițiativa legislativă poate aparține și Guvernului sau cetățenilor.
Alegerea senatorilor şi deputaţilor se face prin scrutin de listă şi pe bază de candidaturi independente. Listele de candidați sunt propuse de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale sau de organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participă la alegeri. Sistemul electoral este bazat pe reprezentarea proporțională. Astfel, conform Legii nr. 208/2015, norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
Deci, la alegerile parlamentare din acest an, românii din străinătate au mai multe variante de vot: prin corespondență, la o secție de votare din apropierea locuinței sau la secțiile de votare organizate pe lângă ambasadele, consulatele, oficiile consulare și institutele culturale ale României în străinătate.
Cum se desfășoară votarea
Conform legislației electorale, fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului şi la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaţilor. Votul este secret și personal, fiind interzisă votarea în numele altei persoane. De asemenea, este interzisă părăsirea secției de vot cu ştampile sau buletine de vot.
Alegătorii vor fi verificaţi electronic înainte de a-şi exercita dreptul de vot. În acest scop, se va folosi Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal, care are un rol important în asigurarea corectitudinii procesului electoral, precum și Aplicația informatică pentru verificarea dreptului de vot, care asigură prelucrarea datelor de identificare ale alegătorilor și compararea acestora cu datele deja înregistrate. Mai multe despre acest sistem puteți găsi aici.
Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Înainte de a vota, se va prezenta actul de identitate unei persoane din cadrul secţiei de votare, care se va ocupa de înscrierea CNP-ului în sistemul informatic. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde opțiunea lor. Apoi, buletinul de vot trebuie îndoit și introdus în urnă în așa fel încât să nu fie vizibilă alegerea făcută. În caz contrar, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot.
În cabina de vot nu pot intra în același timp două persoane. În principiu, este interzisă prezenţa oricărei alte persoane în cabina de vot, dar, dacă din motive temeinice un alegător nu poate vota singur, acesta poate alege un însoțitor pentru a-l ajuta. Totusi, persoana aleasă nu poate fi observator sau membru al biroului electoral.
CITEŞTE ŞI: Sondaj Kantar-TNS: USR a depăşit PNL la intenţia de vot. PSD este lider cu 40%