Alegeri 2016. Cum votează diaspora la parlamentare faţă de prezidenţiale. De ce nu s-au înscris românii în Registrul electoral

Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) anunţa la începutul săptămânii că au fost validate puţin peste 9.000 de cereri de înscriere în Registrul electoral depuse de alegătorii români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Dintre acestea, 6.673 menționează opțiunea pentru votul prin corespondență, iar 2.443 pentru votul în secțiile de votare.

Românii pot vota şi la secţiile de vot amenajate pe lângă misiunile diplomatice, dar şi la cele suplimentare, înfiinţate în oraşe unde s-au înregistrat cel puţin 100 de cereri în acest sens de către românii rezidenţi de acolo.

Daniel Țecu, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa, a declarat pentru România TV.net că sunt mai multe motive pentru care românii de peste hotare nu s-au înscris în Registrul electoral.

„Am auzit de la foarte mulţi români din diaspora că motivul pentru care nu se înscriu este acela că statul român cere, pe lângă o copie a documentului românesc, şi documentul de rezidenţă din ţara în care stau. Le este teamă că aceste date ale rezidenţei lor să nu ajungă şi pe mâna ANAF-ului şi astfel să înceapă o urmărire financiară a acestora”, a declarat Daniel Ţecu.

Alte articole

Preţul corect! Cât ne costă partidele politice pe lună

EXCLUSIV Bunica Anei Maria Pătru, fosta şefă AEP, umilită de procurorii DNA, declaraţii sfâşietoare: „Eu mor pentru copiii mei!”

Daniel Ţecu a mai spus că legea electorală este proastă şi pare că a fost făcută în aşa fel încât românii din diaspora să nu poata vota.

„Campania de informare prin care românii din străinătate ar fi trebuit sa fie înştiinţaţi că pentru a vota prin corespondenţă trebuie să se înscrie în Registrul electoral a fost slabă şi cheltuitoare. Mai mult de 70% dintre românii din diaspora nu ştiu că ei, pentru a vota, trebuie să facă ceva”, a adăugat reprezentantul românilor din Spania.

Cum s-a votat în străinătate la alegerile parlamentare din 2012 şi 2008

În urmă cu patru ani au votat puţin peste 61.000 de români din străinătate la alegerile parlamentare, raportat la o cifră de 441.769 de cetăţeni români cu drept de vot care erau înregistraţi cu domiciliul în străinătate.

Din numărul total al voturilor valabil exprimate pentru Senat (59.989) – Alianţa România Dreaptă (PDL, PNŢC şi Forța Civică) a obţinut cele mai multe, respectiv 24.088 voturi, urmată de USL (PSD-PNL), cu 17.309 voturi şi PPDD cu 13.707 voturi.

Pentru Camera Deputaţilor, din 60.044 voturi valabil exprimate, 25.600 au revenit ARD, 16.686 USL şi 13.491 PPDD. MAE a organizat 306 de secţii de vot în 95 de ţări.

La alegerile parlamentare din 2008 s-a înregistrat o prezenţă la urne de 20.500 de votanţi, în cele 221 de secţii de votare din străinătate organizate atunci de MAE.

Românii din diaspora s-au mobilizat mai bine pentru alegerea preşedintelui

În 2014 au votat în al doilea tur de scrutin 377.551 de români din străinătate, conform datelor Biroului Electoral Central, iar în 2009 s-au prezentat la urne peste 147.000 de cetăţeni români. Lupta dintre Iohannis şi Ponta a dublat numărul românilor care au ieşit la vot în 2014 faţă de 2009.

Şi în 2009, şi în 2014, prezenţa masivă la vot a românilor din străinătate a fost decisivă pentru alegerea câştigătorului, Traian Băsescu, respectiv Klaus Iohannis.

Citeşte şi: Hotărârile de guvern privind alegerile parlamentare, publicate în Monitorul Oficial. Când începe campania electorală

Leontin Cojocea, preşedintele Centrului de Asistenţă şi Servicii a Cetăţenilor Români din Italia (CASCRI), enumeră mai multe motive pentru care românii din străinătate nu s-au înscris în Registrul electoral:

– Neclaritatea şi nesimplificarea prevederilor legislative adoptate şi totodată modificarea tardivă şi parţială a acestora, din partea autorităţilor, care nu au ţinut cont nici de solicitările făcute de către organizaţiile româneşti reprezentative din afara graniţelor ţării şi nici de necesităţile cetăţenilor români din străinătate;

– Negarantarea prin metodologia adoptată a caracterului universal, egal, direct, secret şi liber exprimat al votului, în condiţiile legislatiei actuale în vigoare aprobate şi a modificărilor ulterioare adoptate, conform prevederilor legii 299/2015, Art. 2 alin.(1);

– Nerespectarea din partea autorităţilor competente a normelor de reprezentativitate în Parlamentul României a cetăţenilor români din strainătate, prevăzute de Legea 208/2015 Art. 5 alin (2), alin. (3), alin (4) si alin. (5)

Practic, reprezentantul românilor din Italia reclamă faptul că norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori, iar norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori, ceea ce nu s-ar aplica pentru românii de peste hotare, care au alocaţi patru deputaţi şi doi senatori la un număr de români cel puţin egal cu cel al Bucureştiului, care are 13 senatori şi 29 de deputați.

Leontin Cojocea mai punctează şi lipsa eficacităţii măsurilor adoptate de autorităţi, de informare şi mediatizare a metodologiei adoptate.

Citeşte şi: Alegerile parlamentare vor avea loc pe 11 decembrie. Cum se votează în străinătate şi cât va costa scrutinul

„Dacă evaluăm criteriul de participare în baza datelor oficiale existente şi referitoare la prezenţa în strainatate a cetăţenilor români şi a numărului electoratului votant din străinătate, vom constata că acest indice de participare reprezintă aproximativ 7,5% din potenţialul electoratului cu drept de vot participant şi înregistrat la alegerile prezidenţiale din 2014 şi de doar 1,2% la cele parlamentare din 2012. Să nu uitam însă că, la alegerile din 2014, participarea cetăţenilor la vot a fost mult mai mare, foarte mulţi dintre aceştia neputându-şi exercita dreptul de vot din cauza neorganizării, din partea autorităţilor competente şi a conditiilor necesare. Toate aceste date reflectă în mod cert şi concret faptul că atat legislatia actuala in vigoare, metodologia de aplicare adoptata si numarul sectiilor de votare organizate în străinatate, de fiecare data cu ocazia proceselor electorale organizate până în acest moment, sunt ineficiente, negarantandu-se din partea statului român şi a autoritătilor competente exercitarea unui drept fundamental  al cetatenilor: dreptul de vot”, declară Leontin Cojocea pentru România TV.net

Daniel Ţecu a observat că numarul celor care au votat s-a dublat de la un scrutin la altul, pe acelasi tip de alegeri.

„Daca la scrutinul din 2012 am avut 60.000 de voturi pentru alegerile parlamentare, apreciem ca de aceasta data sa avem cel putin dublu”, estimează reprezentantul românilor din Spania.

Câţi români sunt în Italia şi Spania

„Conform datelor statistice oficiale italiene, în 2014, numarul cetăţenilor romani înregistrati ca fiind rezidenti in Italia era de 1.131.839. Datele furnizate de autoritatile competente si INS-ul din Romania sunt net inferioare si total diferite. Ceea ce denotă o situaţie total neclara la nivel general, in Romania, care se reflecta iata, in acest caz, inclusiv in organizarea procesului electoral prevazut anul  acesta. Datele neoficiale insa arata o prezenta romanească în Italia de circa  1,7 – 1,8 milioane de cetateni , considerand categoria acelor cetateni romani cu domiciliul in tara si aflati temporar in strainatate, care desfasoara diferite activitati lucrative (declarate sau nedeclarate) fara a face o inregistrare prealabila pe teritoriu la birourile de evidenta a populatiei locale ale administratiilor locale italiene, un fenomen cu care ne confruntam tot mai des in ultimii ani atat in Italia, cat si in celelalte state europene. Motivele neinscrierii  acestei ultime categorii mentionate este lesne de inteles”, declara Leontin Cojocea.

De cealaltă parte, Daniel Ţecu spune că „în Spania, in acest moment, sunt in jur de 800.000 de români înscrişi în registrele primăriilor şi apreciem că mai sunt în jur de 30% care nu au acte de şedere”.

Românii din diaspora dezamăgiţi de Iohannis şi clasa politică actuală

“Votul prin corespondenţă este o metoda foarte bună, însa cred că ar trebui imbunatatita tehnic. De asemenea, am spus-o de nenumarate ori, romanii din diaspora doresc si votul electronic, asa ca cel putin pentru alegerile viitoare ar trebui sa se faca ceva.

Apreciez faptul ca Guvernul a ascultat in sfarsit de demersurile pe care FADERE le-a facut si a dat Ordonanta de Guvern care va permite sectii de vot oriunde este nevoie in diaspora. Consider ca romanii din diaspora înca sunt discriminati cata vreme, pentru hotararea numarului parlamentarilor, se foloseste un algoritm diferit de cel din tara. In Romania, avem un deputat la 70.000 de locuitori, în timp ce în diaspora este un deputat la 1.400.000 de români. Cam de 20 de ori mai puţin. Mi-ar fi plăcut ca şi presedintele României, Klaus Iohannis, să apere drepturile românilor din diaspora.  Nu înţeleg de ce atunci cand a fost ales domnia sa,  votul românilor avea o anumita valoare, iar acum este de 20 de ori mai neimportant”, a conchis reprezentantul românilor din Spania.

Citeşte şi: Perioada de înscriere în Registrul electoral a cetăţenilor români din străinătate pentru votul la parlamentare a luat sfârşit

Leontin Cojocea consideră că măsurile legislative au creat o stare de deznadejde cetatenilor romani din strainatate, simtindu-ne cu toti, nu numai umiliti si batjocoriti, asa cum s-a intamplat la alegerile presedintiale din 2014, dar si desconsiderati in continuare de catre politica romaneasca. Daca aceasta activitate politica este si va ramane in continuare doar una de “cucerire  temporara” a electoratului romanesc din strainatate in vederea obtinerii “votului” acestuia, pentru ca apoi pentru urmatorii 4 ani sa fie din nou abandonata sortii ei, nu o consider doar ineficienta dar si distructiva in randurile cetatenilor romani din strainatate. Motiv pentru care, cetatenii romani si-au pierdut tot mai mult increderea in clasa politica actuala si in guvernele de la Bucuresti din ultima perioada de timp.

„Mi-as dori, ca sa putem ajunge, sa poata vota fiecare cetatean roman, indiferent de locul in care se afla.  Pozitia sa teritoriala nu ar trebui sa fie o conditie in exercitarea dreptului de vot si a vointei sale de participare activa la procesele electorale organizate de catre statul roman. 

Oricat de multi ar fi  cei care vor dori sa voteze sau vor vota, avand in vedere masurile legislative adoptate, si ceea ce se intrevede a se organiza de la Bucuresti, numarul acestora in raport cu numarul total al electoratului romanesc din strainatate va fi destul de redus si oricum inferior celui inregistrat la alegerile presedintiale din 2014”, a subliniat Cojocea.

Citeşte şi: Miercuri este ultima zi pentru înscrierea în Registrul electoral

Ministerul Afacerilor Externe a desfășurat o campanie de informare despre modalitățile de vot în străinătate, în Aeroportul Otopeni și la punctele de frontieră române fiind distribuite pliante și cereri de înscriere în Registrul electoral.

„MAE colaborează intens cu Poliția de frontieră pentru a distribui (…) această informație cu privire la înregistrarea în Registrul electoral. (…) Se distribuie 100.000 de pliante și 100.000 de cereri de înscriere în Registrul electoral. Pe acestea le diseminăm atât aici, la Aeroportul „Henri Coandă”, cât și la punctele de control și trecere a frontierei române”, a declarat purtătorul de cuvânt al MAE, Ionuț Vâlcu.

El a precizat că pliante și cereri au fost distribuite și de către ambasadele și consulatele României în străinătate.