ALEGERI PARLAMENTARE 2016. VOT DIASPORA. O parte dintre românii din diaspora şi-au putut exprima deja votul pentru viitorul Parlament. Ei au putut să trimită plicurile cu votul prin corespondență astfel încât acestea să ajungă la Biroul electoral pentru străinătate cu până la trei zile înainte de data alegerilor, inclusiv ziua de 11 decembrie, informează Biroul electoral de circumscripție nr. 43, într-un comunicat.
„Conform dispozițiilor art. 14 alin. (5) din Legea nr. 288/2015, plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondență. Plicul exterior sigilat poate fi depus la orice oficiu poștal sau în orice cutie poștală. Plicul exterior sigilat poate fi depus de către alegător la orice operator de curierat pe cheltuiala sa”, precizează Biroul electoral de circumscripție nr. 43 pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării.
Citeşte şi: Alegeri 2016. Cum votează diaspora la parlamentare faţă de prezidenţiale. De ce nu s-au înscris românii în Registrul electoral
Cele mai multe cereri pentru vot prin corespondență sunt din Spania – 2794, Italia – 1228, Republica Moldova – 880, Marea Britanie – 594, Belgia – 382.
ALEGERI PARLAMENTARE 2016. Românii din străinătate care nu s-au înscris pentru votul prin corespondență pot vota ca și până acum la secții de vot deschise în străinătate.
Românii din diaspora vor fi reprezentați de patru deputați și doi senatori. Potrivit legii, norma de reprezentare trebuie să fie de un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Un partid trebuie să treacă de 5 procente din voturi pentru a intra în Parlament.
„Consider ca romanii din diaspora înca sunt discriminati cata vreme, pentru hotararea numarului parlamentarilor, se foloseste un algoritm diferit de cel din tara. In Romania, avem un deputat la 70.000 de locuitori, în timp ce în diaspora este un deputat la 1.400.000 de români. Cam de 20 de ori mai puţin. Mi-ar fi plăcut ca şi presedintele României, Klaus Iohannis, să apere drepturile românilor din diaspora. Nu înţeleg de ce atunci cand a fost ales domnia sa, votul românilor avea o anumita valoare, iar acum este de 20 de ori mai neimportant”, spunea pentru RomaniaTV.net reprezentantul românilor din Spania, Daniel Ţecu.
Ministerul Afacerilor Externe organizează, pe 11 decembrie, 417 secții de vot în afara României, cu 123 mai multe decât la alegerile prezidențiale din 2014 și cu 111 secții mai multe decât la alegerile parlamentare din 2012. Potrivit noii Legi privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, românii din Diaspora vor alege doi senatori și patru deputați. Pe lângă alegerea celor șase parlamentari, voturile din străinătate contribuie la scorul general al partidelor.
„Din cele 417 secţii de votare propuse, 193 de secţii de votare vor fi organizate pe lângă ambasadele, consulatele şi institutele culturale ale României din străinătate. 217 secţii de votare reprezintă propunerile motivate de MAE pentru a fi create în străinătate, iar 7 secţii de votare vor fi organizate la solicitarea a cel puţin 100 de cetăţeni români care s-au înscris în Registrul Electoral Român până la data de 14 septembrie 2016”, arată MAE.
Pentru alegerile din 11 decembrie, având în vedere numărul redus al alegătorilor din străinătate care s-au înscris în Registrul Electoral, guvernul Cioloş a adoptat OUG 47/2016 care a permis înfiinţării unor noi secţii de votare în afara celor şapte secţii solicitate, potrivit legii de cel puţin 100 de cetăţeni români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
Cele şapte secţii de votare solicitate de românii din diaspora au fost deschise în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (1 secţie de votare solicitată), Republica Moldova (patru secţii) şi în Spania (două secţii).
Cele mai multe secţii de votare vor fi organizate în Italia, 73, în Spania, 53, în Republica Moldova, 35, SUA, 31, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, 21, în Franţa 16, în Germania 15, în Belgia, 9 şi în Canada 8.
În localităţile în care la scrutinul din 2014 a fost un flux mare de votanţi, vor fi înfiinţate mai multe secţii de votare, a precizat MAE, făcând trimitere la Chişinău, unde vor fi deschise 12 secţii de votare, Londra, 8 secţii, la Bruxelles, 7 secţii, la Paris 6 secţii, la Roma şi Madrid câte 5 secţii.
Aproximativ două milioane de buletine de vot au fost transmite în diaspora pentru alegerile din 11 decembrie.
„MAE asigură logistica secţiilor de votare din străinătate şi a expediat în acest sens toate materialele necesare votării pentru cele 417 secţii de votare au fost trimse deja 1.993.930 de buletine de vot, jumătate pentru Senat, jumătate pentru Camera”, a spus purtătorul de cuvânt al MAE.
La alegerile de duminică pot vota la secţiile din afara ţării, doar cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate.
„Practic, cum aceste alegeri se organizează pe circumscripţii electorale, fiecare judeţ în România reprezintă o circumscripţie, toată străinătatea reprezintă o circumscripţie, nr 43. Doar aceia care pot demonstra că au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot vota la secţiile de votare în străinătate”, a explicat MAE.
Români care se deplasează temporat în străinătate nu pot vota la secţiile din diaspora, aceştia pot vota doar în ţară, în circumscripţia în care au domiciliul.
Cetăţenii români care se află în străinătate pentru a urma un tratament medical de mai bine de 90 de zile pot vota în baza unui document emis sau avizat de o autoritate medicală pe plan local care se consideră dovada de reşedinţă în străinătate, a precizat Vâlcu.
Vor fi numărate doar voturile prin corespondenţă care ajung la Biroul Electoral pentru votul prin corespondenţă până în data de 8 decembrie urmând ca acestea să fie deschise duminică, pe 11 decembrie, după închiderea secţiilor de votare din ţară.
VEZI LISTA, pe țări, cu adresele celor 417 secții de vot pe care România le organizează în străinătate.
Lista candidaților din diaspora
Partidul Mișcarea Populară
Camera Deputaților
Codreanu Constantin
Coliu Doru-Petrișor
Frangu Dănuț
Coman Constantin-Dorin
Preda Cristina-Dana
Podar Marian-Vasile
Senat
Țecu Daniel
Dendiu Doru-Liviu
Ștefănescu Radu-Nicolae
Bușe Clementina-Laura
Uniunea Democrată Maghiară Din România (UDMR)
Camera Deputaților
Magyari Tivadar-Pál
Kinizsi Zoltán
Barabás Katalin
Andercó Aliz-Timea
Könczei Árpád László
Graban Zsolt-Attila
Senat
Kovács Péter
Lacziko Enikő-Katalin
Fülöp Zoltán-László
Iuga-Gombos Tibor
Citeşte şi: Lista completă a secţiilor de votare din străinătate. Vezi unde pot vota românii din diaspora
Partidul Național Liberal
Camera Deputaților
Voicu Mihai-Alexandru
Barbăroșie Alexandru
Ioan Marius-Ionel
Săvulescu Gabriel
Arama Angela
Făgărășian Valentin-Ilie
Senat
Badea Viorel-Riceard
Săbăilă Ioan-Petre-Mihai
Nyerjak Antoniu-Robert
Bichiș Camelia-Maria
Citeşte şi: Miza de a fi parlamentar: zeci de mii de lei lunar. Aleşii beneficiază de venituri generoase şi decontarea cheltuielilor
Partidul România Unită
Camera Deputaților
Turda Gheorghe
Cristea Rareș
Ilieș Vasile
Mihai Marcel Cristian
Stan Elena-Loredana
Răducanu Marius-Alexandru
Senat
Tătaru Florin-Gheorghe
Badiu Maria-Anca
Brîndușescu Ion
Stanciu-Lazăr Aurel-Marian
Partidul Alianța Liberalilor și Democraților
Camera Deputaților
Mihai Aurelian
Mocanu Gollent Erich-Eduard
Rogin Tudor-Bogdan
Hristea Robert-Iulian
Duculescu Ciprian-Adrian
Borandă Bogdan-Claudiu
Senat
Rădăuță Corneliu
Preoteasa Zvetlana-Ileana
Pungă Nicolae
Mîrșanu Lidia
Citeşte şi: ALEGERI PARLAMENTARE 2016: Harta interactivă a votului din diaspora
Partidul Social Democrat
Camera Deputaților
Șaramet Veaceslav
Șerbu Cătălin
Lăban Liliana
Vornicu-Shalit Smaranda
Debelka Boglárka-Lilla
Stoian-Musteață Maria
Senat
Sârbu Marius-Vili
Văduva Emil-Marian
Schor Armand
Popescu Daniela
Alianța Noastră România (ANR)
Camera Deputaților
Alexander George
Nedelcu Anamaria
Constantinescu Ionuț
Tasu George
Mocanu Mihai
Senat
Costaș Ion
Udrescu Ionel
Blaj Estela-Violeta
Rață Roxana-Mădălina
Dobîndă Florin
Uniunea Salvați România
Camera Deputaților
Costescu Manuel
Popescu Nicolae-Daniel
Galupa Irina-Alexandra
Sawaya Marinela-Anca
Miron Adela-Meronica
Stancu Larisa
Senat
Mihail Radu-Mihai
Ponta Cerasella
Stoica Emanuel-Ioan
Ion Bogdan-Marius
Cum s-a votat în străinătate la alegerile parlamentare din 2012 şi 2008
În urmă cu patru ani au votat puţin peste 61.000 de români din străinătate la alegerile parlamentare, raportat la o cifră de 441.769 de cetăţeni români cu drept de vot care erau înregistraţi cu domiciliul în străinătate.
Din numărul total al voturilor valabil exprimate pentru Senat (59.989) – Alianţa România Dreaptă (PDL, PNŢC şi Forța Civică) a obţinut cele mai multe, respectiv 24.088 voturi, urmată de USL (PSD-PNL), cu 17.309 voturi şi PPDD cu 13.707 voturi.
Pentru Camera Deputaţilor, din 60.044 voturi valabil exprimate, 25.600 au revenit ARD, 16.686 USL şi 13.491 PPDD. MAE a organizat 306 de secţii de vot în 95 de ţări.
La alegerile parlamentare din 2008 s-a înregistrat o prezenţă la urne de 20.500 de votanţi, în cele 221 de secţii de votare din străinătate organizate atunci de MAE.
Românii din diaspora s-au mobilizat mai bine pentru alegerea preşedintelui
În 2014 au votat în al doilea tur de scrutin 377.551 de români din străinătate, conform datelor Biroului Electoral Central, iar în 2009 s-au prezentat la urne peste 147.000 de cetăţeni români. Lupta dintre Iohannis şi Ponta a dublat numărul românilor care au ieşit la vot în 2014 faţă de 2009.
Şi în 2009, şi în 2014, prezenţa masivă la vot a românilor din străinătate a fost decisivă pentru alegerea câştigătorului, Traian Băsescu, respectiv Klaus Iohannis.