Alegeri Parlamentare 2024. Românii sunt așteptați la vot de Ziua Națională pentru a-și alege parlamentarii. Secțiile de vot se închid la ora 21.00. Aproape 3.2 milioane de români au votat până la ora 12 – UPDATE

Alegeri parlamentare 2024. Peste 18 milioane de români votează duminică, 1 decembrie, la alegerile parlamentare. Peste 8000 de candidați sunt înscriși în cursa electorală pentru noul Legislativ.

UPDATE ORA 12 –  3.170.975 de români au votat la alegerile parlamentare 2024 până la ora 12. Prezenţa este de 17,61 %, mult mai mare decât în urmă cu 4 ani.

În ţară, au votat 2.922.728 de persoane: peste 2,7 milioane pe liste permanente, peste 207.000 pe liste suplimentare şi 20.700 cu urna mobilă

În străinătate au votat 248.247 de alegători, din care 4.343 prin corespondenţă.

Alte articole

Alegeri parlamentare 2024. VIDEO Emil Boc: „România are nevoie să-şi consolideze democraţia, nu s-o şubrezească”

Alegeri parlamentare 2024. VIDEO Nicuşor Dan: „Am votat un partid care nu pune în discuţie rămânerea României în UE şi NATO”

UPDATE ORA 11. De la deschiderea secțiilor de votare până la ora 11 au votat în total 2.214.111 de români, dintre aceștia 208.532 de români din străinătate. Prezența este de 12,29%.

Urban: 1.326.156
Rural: 887.955

UPDATE ORA 10.00. De la deschiderea secțiilor de votare până la ora 10 au votat în total 1.441.104 de români, dintre aceștia 185.545 de români din străinătate. Prezența este de 8%.

Urban: 885.742
Rural: 555.362

Până la ora 10 s-au prezentat la urne în România pentru a vota la alegerile parlamentare 1.255.559 de români, reprezentând 6,97 % din românii cu drept de vot. Dintre aceștia 1.134.408 erau înscriși pe listele permanante și 118.547 de votanți pe liste suplimentare. 2.604 de români au votat cu urna mobilă.

În 2020, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 4,97%, peste 900.000 de alegători prezentându-se la urne.

UPDATE ORA 9.00  În total, la ora 9 votaseră 800.066 de români, în țară și în străinătate. Prezenţa la vot era de 4,44 %. 

Până la ora 9 s-au prezentat la urne pentru a vota la alegerile parlamentare din România 624.864 de români, reprezentând 3,47 % din românii cu drept de vot. Dintre aceștia 538.023 erau înscriși pe listele permanante și 86.506 de votanți pe liste suplimentare. 335 de români au votat cu urna mobilă.

În Diaspora 175.202 de români votaseră până duminică la ora 9.

Urban: 523.415
Rural: 276.651

Prezența de anul acesta este mai mare decât în 2020. În urmă cu patru ani, la aceeaşi oră, prezenţa la nivel naţional era 2,78%, peste 500.000 de alegători prezentându-se la urne.

UPDATE ORA 8.00 Până la ora 8 s-au prezentat la urne pentru a vota la alegerile parlamentare din România 425.942 de români, reprezentând 2,37 % din românii cu drept de vot. Dintre aceștia 193.219 erau înscriși pe listele permanante și 228.376 de votanți pe liste suplimentare. 4 români au votat cu urna mobilă.

Peste 250.000 de persoane au votat duminică la secţiile din ţară, în prima oră de la deschiderea urnelor. Prezenţa la nivel naţional era la ora 8 de 1,39%, mai mare cu 7% decât în urmă cu 4 ani.

Urban: 313.779
Rural: 112.163

În Diaspora 171.039 de români votaseră până duminică la ora 8.

Alegeri parlamentare 2024. Românii votează din nou duminică, de Ziua Națională a României

Anul acesta s-au înscris în cursa electorală 31 de partide şi 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale, care au pus pe liste 8.168 de candidaţi – 2.906 la Senat şi 5.262 la Camera Deputaţilor, la care se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat şi 6 la Camera Deputaţilor. Aceştia se luptă pentru 331 de mandate de deputat şi 134 de mandate de senator. PSD are cei mai mulţi candidaţi, respectiv 639, urmat de  SOS România – 636, PNL – 630, AUR – 621, Forţa Dreptei – 619, UDMR – 596 şi USR – 589.

Secțiile de vot s-au deschis duminică, începând cu ora 7.00 și se închid la ora 21.00. În străinătate votul a început vineri, românii din diaspora având la dispoziție trei zile pentru a vota. Există posibilitatea prelungirii programului secţiei cetăţenii care, la ora 21:00, se află în sediul secţiei de votare, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei de votare pentru a intra în localul de vot. În ţară sunt 18.968 de secţii de votare, iar în străinătate 950.

Potrivit Autorității Electorale (AEP) numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente este 18.008.555 de cetăţeni. De asemenea, 19.403 cetăţeni nu au drept de vot, numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul prin corespondenţă prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă este de 6.656 cetăţeni, iar numărul total al alegătorilor români din străinătate care au optat pentru votul la secţia de votare prin înregistrarea pe site-ul votstrainatate.ro şi sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate este de 5.864 cetăţeni.

Procentul de candidaturi ale femeilor a crescut la 35%, de la 29,5% în 2020, conform Expert Forum. Din total, cele mai multe candidate sunt în diaspora (45%), Ilfov (43%) şi Alba (40%), raportat la numărul total de candidaţi din judeţ. Cele mai puţine sunt în Timiş, Harghita şi Arad (aprox. 30%). În Bucureşti procentul de candidate este de 30%.

Citește și Elena Lasconi dezvăluie dacă a vorbit cu Iohannis după alegeri: ”Doamne! El nu vorbeşte, cred că nici nu există”

Alegeri parlamentare 2024. De ce acte ai nevoie pentru a vota

La secţiile de votare organizate în străinătate pot vota doar cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate.

Românii cu domiciliul în diaspora votează pe baza următoarelor acte de identitate: paşaportul simplu, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu temporar, cu menţionarea ţării de domiciliu; paşaportul simplu electronic, cu menţionarea ţării de domiciliu.

Alegătorii cu reşedinţa în străinătate votează pe baza următoarelor acte de identitate: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic, paşaportul simplu temporar.

De asemenea, românii care au reşedinţa în străinătate trebuie să prezinte şi un document eliberat de autorităţile statului de reşedinţă, care atestă dreptul legal de şedere în străinătate pe o perioadă mai mare de 90 de zile.

La alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor, alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa.

CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ ÎNCHEIEREA VOTĂRII SI NUMĂRAREA VOTURILOR

Citește și Traian Băsescu crede că Marcel Ciolacu va ajunge pe 2 după renumărare, dar anunţă că CCR l-a prins pe Georgescu pe contrasens: „NU există campanie cu zero finanțare”

După primirea dosarelor prevăzute la art. 93, biroul electoral de circumscripţie încheie, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, câte un proces-verbal cuprinzând totalizarea voturilor valabil exprimate pentru fiecare partid politic, alianţă politică, alianţă electorală şi candidat independent, pe care îl înaintează în termen de 24 de ore la Biroul Electoral Central.

După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor.

Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează:

– 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali;

– în cazul alianţelor politice şi alianţelor electorale, la pragul de 5% se adaugă, pentru al doilea membru al alianţei, 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară şi, pentru fiecare membru al alianţei, începând cu al treilea, câte un singur procent din voturile valabil exprimate în toate circumscripţiile electorale, fără a se putea depăşi 10% din aceste voturi.

Repartizarea şi atribuirea mandatelor de deputat şi de senator se fac în două etape:

– la nivelul fiecărei circumscripţii electorale şi la nivel naţional:

a) la nivelul circumscripţiei electorale, biroul electoral stabileşte, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor, coeficientul electoral al circumscripţiei, prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate pentru toate listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi ale organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia de prag electoral şi pentru candidaţii independenţi la numărul de deputaţi, respectiv de senatori, ce urmează să fie aleşi în acea circumscripţie; coeficientul electoral este numărul întreg, fără zecimale, nerotunjit, rezultat din această împărţire;

b) fiecărei liste i se repartizează atâtea mandate de câte ori coeficientul electoral al circumscripţiei electorale se include în voturile valabil exprimate pentru acea listă;

c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscripţie, în ordinea înscrierii candidaţilor pe listă;

d) pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat, dacă a obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz; candidaţii independenţi participă la repartizarea mandatelor numai în prima etapă, cea de la nivelul circumscripţiei; un candidat independent nu poate primi decât un singur mandat;

e) voturile rămase, adică cele neutilizate sau inferioare coeficientului electoral, obţinute de listele de candidaţi ale partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale ce întrunesc condiţia de prrag electoral, precum şi mandatele ce nu au putut fi atribuite de biroul electoral de circumscripţie se comunică de acesta Biroului Electoral Central, pentru a fi repartizate centralizat.

Biroul Electoral Central publică rezultatele alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util, pentru respectarea prevederilor art. 63 alin. (3) din Constituţia României, republicată, conform căruia Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Alegeri parlamentare 2024. CE PREVEDE CONSTITUŢIA

Alegerea Camerelor
ARTICOLUL 62
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale.

(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.

(3) Numărul deputaţilor şi al senatorilor se stabileşte prin legea electorală, în raport cu populaţia ţării.

Durata mandatului
ARTICOLUL 63
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.

(2) Alegerile pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.

(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

(4) Mandatul Camerelor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.