ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Cei şase jurişti care râvnesc la postul de preşedinte al României sunt Mircea Amariţei, William Brânză, Monica Macovei, Teodor Meleşcanu, Victor Ponta şi Elena Udrea. Nu toţi însă au în CV o practică judiciară amplă. Astfel, Meleşcanu a ales din tinereţe o carieră în diplomaţie, iar Udrea şi Ponta şi-au restrâns treptat activitatea în avocatură din cauza politicii.
Printre candidaţi sunt şi trei ingineri: Dan Diaconescu, Szilagyi Zsolt şi Călin Popescu-Tăriceanu. Primii doi nu au profesat niciodată ca ingineri, Diaconescu devenind jurnalist, iar Szilagyi ajungând parlamentar imediat după ieşirea de pe băncile facultăţii. Ulterior şi-a trecut în CV meseria cu titlul mai pompos de „politolog”, în urma unor studii făcute la Budapesta.
Ezitări privind profesia a avut şi celălalt candidat etnic maghiar, Kelemen Hunor. Iniţial a făcut medicina veterinară, dar perspectiva de a sta la coada vacii l-a făcut să se aventureze în spaţiile eterice şi nemirositoare ale filosofiei, facultate pe care a absolvit-o în 1998. Însă Kelemen nici nu a ajutat vreo vacă să fete, nici nu a alimentat setea elevilor pentru Bine, Adevăr şi Frumos din postura de profesor, ajungând jurnalist şi ulterior politician.
Ceva mai consecvent a fost Klaus Johannis care a absolvit studii de fizică, disciplină pe care a predat-o ani în şir până să devină inspector şcolar şi apoi primar. Deşi sociolog ca formaţie universitară, Corneliu Vadim Tudor s-a apucat şi el de gazetărie şi apoi s-a dedat scrisului încă de pe vremea dictaturii lui Nicolae Ceauşescu. Lista prezidenţiabililor este completată de doi economişti: Gheorghe Funar şi Constantin Rotaru.