ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Promisiunile candidaţilor pentru Cotroceni. Cu ce programe politice vor să câştige

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014.  VICTOR PONTA. Candidatul Alianţei PSD-UNPR-PC prezintă, în programul prezidenţial „Marea Unire a Românilor„, obiectivele pentru următorii 10 ani.

Victor Ponta se angajează că îşi va asuma rolul dat de Constituţie, va contribui la consolidarea guvernării cu o echipă de profesionişti şi oameni politici care pot accelera procesele de modernizare şi va susţine iniţierea de către majoritatea parlamentară a unor reforme obligatorii, amânate sau ratate în ultimii 10 ani: reforma Constituţiei (în reperele proiectului susţinut de USL – preşedinte cu atribuţii clar delimitate; separaţie clară a puterilor executive; eliminarea abuzurilor permise în prezent; asigurarea independenţei justiţiei şi a consolidării statului de drept), reforma electorală (reducerea numărului de parlamentari şi revenirea la un sistem electoral corect) şi modernizarea administraţiei (pentru diminuarea aparatului birocratic şi eficientizarea administraţiei, la nivel central şi local).

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Principalele obiective propuse de Victor Ponta:

– O strategie naţională de luptă împotriva sărăciei, menţinerea unui echilibru între creşterea  economică şi reparaţiile sociale; Întărirea politicii de coeziune (de stimulare a recuperării decalajelor
de dezvoltare dintre regiuni), prin fonduri europene; Continuarea politicilor guvernamentale de indexare a pensiilor şi salariilor, de creştere a salariului minim şi de întărire a politicilor sociale.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu scapă de dosarul de luare de mită. Procurorii DNA cer însă confiscarea mitei de 800.000 dolari

– Întărirea luptei împotriva corupţiei, prin consolidarea instituțiilor și aplicarea strategiilor realizate în ultimii 2 ani (anii în care România a avut cele mai bune rapoarte MCV); Eliminarea controlului politic din numirea magistraţilor şi depolitizarea Curţii Constituţionale; Consolidarea luptei împotriva infracţiunilor violente; Informatizarea sistemului judiciar; Implementarea legislaţiei europene privind confiscarea extinsă.

– Creştere economică de peste 3% în fiecare an, pentru a deveni economia de top a Europei de Est; Creştere competitivitate (intrare în Top 15 european şi top 40  mondial), dar şi atractivitate pentru investiţii (în special prin
reducerea impozitării muncii şi prin stabilizarea legislaţiei fiscale – menţinerea cotei unice în zona agenţilor economici, reducerea numărului de taxe şi a birocraţiei fiscale); România – centrul industrial est-european (accent pe IT, auto, farma, industrie alimentară); România – „Grânarul Europei”, din punct de vedere al resurselor agricole şi transformarea României în exportator major de produse agro-alimentare; continuarea reducerii TVA la produse agro-alimentare; susţinerea agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale; România- Hub Tehnologic în regiune (România Digitală.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Intrare în Zona Euro în următorii 5 ani; Independenţa energetică totală în următorii 5 ani şi ocuparea poziției de lider energetic regional; Marile proiecte de investiţii în infrastructură (autostrăzi în special); Strategie de exploatare responsabilă a resurselor naturale; Continuarea Planului Naţional de investiţii, prin stimularea investiţiilor cu valoare adăugată ridicată, care să multiplice crearea de locuri de muncă şi valoarea socială adăugată în zonele unde acestea se localizează; Investiţii greenfield pentru creşterea ocupării, creşterea exporturilor, creşterea productivităţii prin transfer tehnologic.

– Politică externă pragmatică: România, partener corect pentru SUA, NATO şi UE; asumarea unui rol activ şi puternic în Uniunea Europeană; partener în relaţia regională cu Turcia şi Polonia; poartă
de intrare a investiţiilor din Est (China) în Europa şi partener comercial puternic al lumii; Sprijin pentru integrarea europeană a Republicii Moldova.

– Crearea de noi locuri de muncă pentru tineri (scădere şomaj în zona tinerilor; stimulare angajare – plan naţional de angajare tineri); Strategie de promovare a familiei, ca instituţie fundamentală a României (inclusiv din punct de vedere al stimulării natalităţii);

– Pact privind creşterea finanţării în Educaţie – o şcoală incluzivă, conectată la piaţa muncii, o şcoală care să răspundă nevoilor societăţii contemporane, care să fie accesibilă tuturor şi care să ofere oportunităţi şi şanse de auto-realizare personală şi profesională oricărui tânăr; Politici speciale, gen „Garanţii pentru tineri” (locuri de muncă), „Noua casă” sau „Prima maşină”, pentru tinerele familii; Reglementări moderne privind migraţia; Accesul tinerilor care muncesc şi învaţă în străinătate la concursurile din administraţia publică; Pachete de stimulare fiscală a celor care reintegrează tineri (din ţară, dar şi din străinătate).

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Sănătate: Continuarea redeschiderii spitalelor şi construirea noilor spitale regionale; Creşterea veniturilor medicilor tineri, în cadrul strategiei de atragere de resurse medicale în ţară (+10% în următoarele 6 luni, în două tranşe); Finanţarea suplimentară a marilor proiecte din Sănătate (reducerea mortalităţii generate de boli pentru care, până acum, nu a existat finanţare de la stat); Extinderea şi garantarea pachetului de bază al de servicii medicale; O nouă listă de medicamente compensate şi gratuite, supusă unui proces continuu de evaluare; Extinderea reţelei SMURD, în România şi Republica Moldova.

– Întărirea statului de drept şi combaterea fermă a corupţiei; Modernizarea administraţiei publice (proiect în corelaţie continuă cu reforma necesară a administraţiei publice);

– Finanţarea corespunzătoare a Armatei şi a celorlalte structuri ale statului cu rol central în sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; Consolidarea pilonilor centrali ai securităţii economice (independenţa energetică, securitatea alimentară, combaterea evaziunii şi economiei subterane, întărirea controlului asupra activelor strategice ale statului, gestionarea corectă, în interes naţional, a resurselor naturale); Dezvoltarea capabilităţilor de combatere a noilor ameninţări specifice erei informaţionale.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Plan Naţional de creştere a competitivităţii în zona industriei IT; Informatizarea administraţiei publice; Informatizarea şcolii româneşti, la toate nivelele; Plan Naţional de menţinere în România a resurselor umane pregătite de şcoala românească în domeniul IT; Menţinerea unui mediu investiţional favorabil şi un cadru economic, dar şi fiscal care să susţină activitatea antreprenorială (stabilitate macroeconomică, consolidarea fiscală calitativă, reforme structurale, stimularea mediului privat).

– Atragerea în sistemul public a cât mai multor tehnocraţi, din noile generaţii, oameni de succes în domeniile lor, pentru a contribui la reformele necesare unei Românii Puternice; Depolitizarea administraţiei publice – strategie de profesionalizare a numirilor în funcţii publice; Preluarea de către Stat a unui rol activ în integrarea pe piaţa muncii a
vârfurilor generate de sistemul de educaţie (astfel încât statul să devină prima opţiune de angajare pentru cei mai buni absolvenţi ai sistemului public de educaţie).

CITEŞTE AICI ÎNTREG PROGRAMUL PREZIDENŢIAL AL LUI VICTOR PONTA

KLAUS IOHANNIS . Programul prezidenţial al candidatului ACL, „România Lucrului Bine Făcut”,  propune un președinte care „trebuie să fie un model de comportament politic și public”, care „nu polarizează și antagonizează societatea” şi care trebuie „reconectat cu Constituția țării”.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Klaus Ionannis include în programul său 11 teme majore:

– Educaţie: promovarea unui segment preuniversitar suficient de consistent, dar nu bazat exclusiv pe acumulare  de informații, ci pe o formulă duală care îmbină în mod creativ teoria cu practica și care oferă opțiuni diferite de ieșire în funcție de abilități și competențe; un segment universitar în care să se acumuleze masiv competențe și care permite în mod real specializarea într-un domeniu, ce poate fi apoi urmată de o hiperspecializare; corelarea cu cercetarea, crearea unui sistem foarte performant care să ducă România în zona de înalte tehnologii putând să funcţioneze numai dacă, în paralel, se desfășoară o activitate de cercetare foarte serioasă; încurajarea educației continue; statutul dascălilor în societate: „Nu poţi să ai un corp profesoral performant dacă nu ai o remuneraţie corespunzătoare. Nu poţi să aştepţi de la un profesor din mediul preuniversitar să fie foarte performant fără să fie remunerat decent.„

– Sănătate: echilibrarea componentelor sistemului sanitar, în sensul creşterii volumului şi calităţii serviciilor medicale acordate în sectorul medicinei de familie şi de ambulator; acordarea de servicii medicale atât prin pachetul de bază, cât și printr-un pachet suplimentar din asigurări private; profesionalizarea managementului spitalelor şi asigurarea unui cadru normativ flexibil atât pentru personalul medical, cât şi pentru funcţionarea spitalelor; redarea demnității profesiei medicale, susținerea medicilor și personalului medical de a își desfășura activitatea în condiții decente, susținerea tinerilor medici de a râmăne în țară prin creșterea salarizării și valorizarea lor profesională și socială; descentralizarea unor activităţi către comunităţile locale sau către structuri ale Ministerului Sănătății în scopul creşterii responsabilităţilor şi monitorizării realizării obiectivelor, dar şi implicării autorităţilor locale în medicina comunitară şi şcolară; controlul utilizării fondurilor publice în tot sistemul sanitar prin informatizarea acestuia, prin revizuirea cadrului normativ privind controlul şi auditul, listele de medicamente compensate, preţurile la medicamente etc.; alocarea a 6% din PIB pentru sănătate; crearea unui Plan de investiții și achiziții în sănătate, care să aibă ca scop modernizarea infrastructurii sanitare, dotarea cu aparatură și tehnologii medicale noi, dezvoltarea sistemului național de urgență integrat, extinderea serviciilor de telemedicină și extinderea utilizării de soluții IT în sănătate.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Economia: Performanța economică necesită reguli bune pe termen lung: predictibilitate fiscală și legislativă;  industria și energia trebuie să devină vectori constanți ai competitivității economiei României, prin investiții susținute și mediu concurențial; o agricultură performantă, care necesită industrializare, capitalizare și competitivitate; absorbția fondurilor europene trebuie să fie prioritatea zero a oricărei guvernări; dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar, menită să mobilizeze capitalul investițional și să asigure accesul eficient și facil al investitorilor străini la piața locală; dezvoltarea infrastructurii financiare necesare susținerii IMM-urilor.

– Viziunea fiscal-bugetară: impozitarea redusă și simplificată trebuie să redevină atuul fiscal al României, pentru a atrage din nou atenția investitorilor străini, pentru a susține capitalul românesc și crearea de noi locuri de muncă; tratamentul fiscal egal și universal este definitoriu, cota unică este soluția justă, corectă și care a dat rezultate în economia românească; întărirea guvernanţei fiscale și reducerea deciziei discreţionare în politicile fiscal-bugetare sunt esențiale pentru creșterea eficienței sistemului fiscal – creşterea colectării veniturilor bugetare şi creşterea calităţii cheltuielilor publice trebuie să aducă transparență, simplificare, costuri mai mici cu funcționarea sistemului fiscal, costuri de conformare pentru contribuabili și de administrare fiscală din partea statului; o prioritate absolută este revenirea TVA la 19%.

– Agricultură: industrializarea agriculturii și modernizarea infrastructurii rurale, astfel încât și agricultura românească să poată deveni o afacere profitabilă în condiții civilizate; modernizarea infrastructurii de irigaţii din fonduri structurale în perioada 2014-2020; revigorarea ramurilor procesatoare ale industriei alimentare, prin sporirea competitivității economice a exploatațiilor familiale de tip comercial, prin întărirea rolului organizațiilor profesionale și interprofesionale din sfera agro-alimentară, prin refacerea lanțului valoric al activității economice din domeniul agriculturii și industriei alimentare.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Sistemul de pensii: adoptarea unei decizii cu privire la conservarea actualului sistem care se bazează pe principiul solidarităţii între generaţii, aşa-numitul sistem pay-as-you-go (în care plata pensiilor este plătită din contribuțiile celor aflați în muncă) sau trecerea la un sistem de conturi individuale de economisire prin investiţii prudenţiale, centrat pe principiul contributivității, al responsabilității individuale şi al definirii şi garantării beneficiilor; întărirea încrederii participanţilor în sistemul de pensii private obligatorii – pilonul II și lărgirea bazei participanţilor la acesta (adoptarea legislației privind plata pensiilor obligatorii private; introducerea unui sistem de pensii ocupaţionale și a unui sistem de asigurări sociale pentru activităţi ocazionale.

– Infrastructura: realizarea şi asumarea de către factorii politici a unui master plan de transport pe o perioadă de 10 ani care ar trebui să cuprindă: construirea principalelor axe de autostrăzi ale României și o etapizare a acestora;  realizarea unei linii feroviare de mare viteză pe teritoriul țării noastre; asigurarea unui transport aerian performant și accesibil, prin continuarea implementării programelor strategice de dezvoltare aferente aeroporturilor în rețeaua de transport europeană; dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de aeroporturi regionale;

– Reforma instituțiilor politice și administrative: finalizarea dezbaterilor cu privire la schimbarea Constituției; reforma de fond a legislației electorale, respectiv a sistemului de alegere a Camerei Deputaților, Senatului, președinților de Consilii Județene și primarilor; modificarea legislației partidelor politice, atât în privința condițiilor de înființare a unor noi formațiuni, cât și a finanțării acestora; reglementarea votului românilor de pretutindeni (votul prin corespondență, votul electronic).

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Regionalizarea şi descentralizarea: realizarea unui transfer structural de amploare de servicii publice, competenţe şi fonduri din subordinea autorităţilor centrale, reprezentate de guvern, ministere şi agenţii naţionale, în subordinea autorităţilor locale, respectiv consilii regionale, judeţene şi locale; prin componenta de regionalizare, procesul necesită modificarea structurii administrativ-teritoriale a țării prin înfiinţarea regiunilor administrative. Ca urmare, organizarea administrativă a statul român ar trece de la trei la patru nivele: (1) central; (2) regional; (3) judeţean; (4) local.

– Demografia: creşterea accesului la servicii de grădiniţă şi creşă, inclusiv introducerea unor tichete pentru subvenţionarea costului acestor servicii, cu impact în bugetul gospodăriilor; gândirea unui sistem de deduceri personale pentru persoanele fizice care realizează venituri potrivit Codului Fiscal, ţintit pentru persoanele care au copii în îngrijire; întărirea capacităţii de planificare strategică privind politicile în domeniul populaţiei, prin care să fie gestionat riscul declinului demografic.

– Parcursul european al Republicii Moldova:  consens politic și social pentru a fixa ca prioritate națională parcursul european al Republicii Moldova, care a fost și va rămâne o temă majoră a României în context european. 

CITEŞTE AICI ÎNTREG PROGRAMUL AL LUI KLAUS IOHANNIS

ELENA UDREA. În programul „România mai frumoasă. Promisiunea mea pentru români„, prezidenţiabilul PMP se angajează să susţină o serie de obiective, asumate şi de preşedintele Traian Băsescu, referitoare la independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Elena Udrea le propune alegătorilor:

– miniştrii să nu mai poată fi desemnaţi din rândul parlamentarilor, evitând astfel ca Parlamentul să decidă vinovăţia sau nevinovăţia miniştrilor.

– întărirea statului de drept şi asigurarea independenţei justiţiei, insistând asupra neingerinţei politicului în actul
de justiţiei la orice nivel; întărirea independenţei autorităţii judecătoreşti prin continuarea procedurilor de
numire în funcţie la nivel înalt din cadrul justiţiei a unor persoane apolitice, care au dat dovadă de profesionalism şi integritate;

– apărarea independenţei justiţiei în faţa atacurilor politicului, în special a celor care îşi propun să ia sub control politic parchetul general, DNA, DIICOT şi instanţele de judecată; înlăturarea oricărei posibilităţi de influenţare, de către oamenii politici, a factorilor de decizie dinsistemul judiciar prin stabilirea regulilor de către CSM şi prin proceduri clare şi transparente, de natură să asigure o competiţie reală pentru numirile din sistemul judiciar;

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – stabilitatea noilor coduri şi a cadrului legislativ în materie de integritate (incompatibilitate, conflicte de interese şi averi nejustificate) şi consolidarea reformelor şi a instituţiilor care contribuie la sporirea încrederii populaţiei în organele de cercetare şi urmărire penală, precum şi în instanţele judecătoreşti, prin programe  mediatice care să inducă cetăţenilor respectul faţă de astfel de instituţii şi, mai ales, faţă de lege şi respectarea acesteia;

– continuarea luptei împotriva corupţiei, prin promovarea unei Legi organice anticorupţie şi înăsprirea sancţiunilor pecuniare aplicabile acestui tip de infracţiuni; aplicarea procedurii „confiscării extinse”

– adoptarea Codului de conduită al parlamentarilor, astfel încât aceştia să respecte independenţa justiţiei în general şi deciziile judiciare în particular;

– odată cu posibila revizuire a Constituţiei, completarea dispoziţiilor existente în ceea ce priveşte separaţia puterilor în stat cu o  prevedere expresă care să vizeze obligaţia Executivului şi a Legislativului de a respecta independenţa justiţiei;

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Priorităţi în politica externă, de securitate şi apărare: Relaţie privilegiată cu Republica Moldova; Relaţiile la Răsărit: Rusia, Ucraina; abordarea temeinică şi responsabilă a noilor ameninţări de securitate: securitatea energetică, securitatea cibernetică, protecţia infrastructurii critice, securitatea apei, securitatea hranei-securitatea alimentară; atingerea cât mai rapidă a nivelului de 2% din PIB al finanţării forţelor armate, din care cel puţin 20% să reprezinte dotarea cu echipamente şi tehnologie de ultimă generaţie.

– Politicile europene ale României: crearea de locuri de muncă prin investiţiile guvernamentale, dar şi utilizarea mult mai eficientă a bugetului UE şi a fondurilor  europene pentru pregătirea proiectelor majore de investiţii în infrastructură – autostrăzi, drumuri, infrastructură feroviară, transport în zonele industriale, educaţie, cercetare-inovare, energie şi eficienţă energetică – îmbunătăţirea mediului de investiţii şi creşterea absorbţiei fondurilor europene, reducerea birocraţiei; stimularea investiţiilor în noile tehnologii, îmbunătăţirea mediului de afaceri, facilitarea accesului la pieţe şi la finanţare, în special pentru IMM-uri şi dezvoltarea competenţelor lucrătorilor, sprijinirea mobilităţii forţei de muncă, unificarea pieţelor de capital.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Finanţarea legitimă, transparentă şi competitivă a activităţii politice şi crearea mecanismului de atragere a resursei umane de calitate pentru funcţia publică, respectiv elaborarea unor pachete atractive şi legitime pentru profesionişti care să permită competiţia cu succes în raport cu multinaţionalele şi angajatorii privaţi, precum şi cu angajatorii de peste hotare.

– Schimbarea Constituţiei – prin asigurarea echilibrului şi cooperării puterilor în stat, dar şi prin funcţionalitatea instituţiilor în stat; Regionalizarea – ca decentralizare, nu federalizare, care trebuie să fie un proces care să asigure bună guvernare şi creşterea capacităţii administrative; Depolitizarea, debirocratizarea instituţiilor, reprofesionalizarea lor, inclusiv a ministerelor – acolo unde doar ministrul şi secretarul de stat trebuie să fie numit politic, restul – trebuie să fie profesionişti, cu un ghid al carierei clar şi perspective în funcţie de capacităţi, experienţă, pregătire.

– Reforma Învăţământului: este necesară continuarea şi readucerea pe linia corectă de eficienţă şi competenţă a învăţământului românesc, capabil să răspundă cererilor de pregătire a forţei de muncă; promovarea cercetării şi inovării.

– Reforma Sănătăţii: eficienţa, eficacitatea, evitarea risipei, servicii de calitate, pachet minimal suficient, echilibrarea alocărilor bugetare între medicina de urgenţă, sistemul ambulatoriu, tratamentele în spitale şi ale bolilor cronice.

– Sistemul de pensii, demografie, piaţa muncii: catalizarea eforturilor pentru diminuarea acestor dezechilibre de
natură bugetară, pentru asigurarea unei reveniri la echilibru demografic şi asigurarea forţei de muncă calificată, bine pregătită şi în domeniile pe care le cere piaţa.

CITEŞTE AICI PROGRAMUL ELENEI UDREA

MONICA MACOVEI. Fostul ministru al Justiţiei a decis să vină în faţa alegătorilor cu un Decalog, în care propune:

– Președintele nu trebuie să provină din servicii secrete sau grupuri de interese financiare, ci să fie liber; Șefii serviciilor de informații nu pot fi aleși sau numiți într-o funcție publică timp de 5 ani de la încheierea mandatului.

– Președintele poate fi revocat prin referendum convocat de Parlament; dacă referendumul nu este validat, Parlamentul se dizolvă, fiindcă a primit implicit un vot popular de neîncredere; 300 de aleși și o singură cameră, din 2016, odată cu alegerile pentru noul Parlament; reducerea cheltuielilor Parlamentului actual cu 50% față de nivelul de astăzi;

– liberalizarea pieței politice: un partid trebuie să fie o asociere liberă între cel puțin 3 cetățeni, fără restricții geografice și număr de semnături; reguli stricte de finanțare a partidelor și candidaților independenți. Banii negri de campanie creează obligații la guvernare;

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – revenirea la alegerea primarilor în două tururi și alegerea parlamentarilor pe sistem mixt (jumătate din Parlament pe listă, jumătate în circumscripții uninominale), eliminarea imunității demnitarilor, cu excepția celei pentru opiniile politice. 

 – introducerea incompatibilităţii pentru parlamentari de a exercita în timpul mandatului profesia de avocat, astfel încât să se elimine posibilitatea acestora de a încheia contracte cu instituții publice pe bază de clientelism sau de a influența procesul legislativ în favoarea unui client; toți românii din țară și din diaspora vor putea vota electronic sau prin corespondență.

– menţinerea orientării pro-occidentale a țării, sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova, detensionarea în măsura posibilului a relațiilor cu Federația Rusă, cu care trebuie să avem o abordare pragmatică. Reducerea dependenței de gazul rusesc este o prioritate strategică națională.

– Pentru a nu exista ambiguități cu privire la confiscarea extinsă sau a averii puse fictiv pe numele altora, trebuie eliminată prezumpția dobândirii licite a averii, România fiind singura țară cu o astfel de prevedere în Constituție.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Prim-ministrul este propus de Președinte și, în consecință, este necesară introducerea unei proceduri de încetare a mandatului premierului în oglindă cu procedura de numire.

– independența justiției împotriva imixtiunii politice; un sistem de justiție eficient, de tip american, cu procese care se judecă în fiecare zi până la terminarea lor; continuarea bătăliei împotriva corupției, independenţa ANI față de politic.

– privatizarea întreprinderilor și regiilor de stat, prost gestionate și căpușate de 25 de ani; regionalizare, exclusiv pentru proiecte regionale pe fonduri europene; comasarea unor comune ca să devină eficiente, verificarea tuturor privatizărilor din ultimii 25 de ani, contractele frauduloase cu statul, spălarea de bani, alte fapte economice grave, urmând să se facă și posibilele recuperări, pentru că aceștia sunt banii cetățenilor.

– O nouă Constituție trebuie să prevadă că deficitul nu poate depăși 3% din PIB.  Cota unică trebuie păstrată la 16%, o firmă trebuie să poată fi înființată pe internet într-o zi, să beneficieze de un ghișeu unic şi să aibă contact cu autoritatea fiscală o singură dată pe an.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Educația e prioritate națională și trebuie să i se aloce 6% din PIB în mod real. Monopolul statului în educație trebuie să înceteze: părinții și copiii trebuie să-și poată alege furnizorul de educație, așa cum își aleg orice furnizor de servicii. Aceasta nu înseamnă că toate școlile de stat vor fi privatizate, ci că finanțarea va urma elevul, monopolul Ministerului va înceta, iar piața de educație va fi liberalizată. Școlile trebuie să fie reevaluate periodic de comisii internaționale pentru a asigura păstrarea unei educații de calitate.

– Schimbările prea dese creează confuzie. Elevii și părinții trebuie să știe, la începutul unui ciclu școlar, cum vor arăta examenele până la sfârșitul acelui ciclu. De asemenea, structura anului școlar și a ciclurilor școlare trebuie să fie stabilă. În același timp, pe lângă stabilitate structurală, trebuie să existe flexibilitate în substanță și metodă.

-Sistemul diplomelor recunoscute de stat generează non-valoare. Trebuie lăsată piața să decidă care diplome sunt valoroase și care nu. Fabricile de diplome vor dispărea de la sine dacă statul va înceta să distorsioneze piața prin recunoașterea lor. Fiecare diplomă va valora atât cât valorează în clasamentele naționale și internaționale și pe piața muncii instituția care o emite. Bacalaureatul trebuie să rămână examenul decisiv de maturitate intelectuală a unui tânăr. Mă opun ferm relativizării acestuia și studiilor universitare fără bacalaureat.

– crearea unui program național de stimulare a natalității cu respectarea libertății individuale și de cuplu, și de sprijinire a mamelor active. Angajatorii trebuie să fie stimulați să creeze creșe la locul de muncă.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Sănătate: Trebuie înființate case private de asigurări de sănătate, către care orice plătitor de CAS poate opta să-și direcționeze contribuția.

– alinierea bugetului pentru sănătate la media europeană de 6%. Medicii și asistenții medicali trebuie încurajați să se specializeze și să performeze în România.

– Statul este obligat să asigure pensionarilor un trai decent după o viață de muncă. Este necesara o decizie privind politica demografica cu respectarea drepturilor individuale și ale cuplului. Trebuie eliminate regimurile preferențiale de pensii. Trebuie eliminate și sistemele de mită socială cu scop electoral, pentru că bătrânii, copiii, bolnavii și persoanele cu handicap sunt singurele categorii pe care statul trebuie să le protejeze.

– Cei care beneficiază de ajutoare trebuie să dea ceva în schimb comunității, dacă sunt apți de muncă. Oamenii nu trebuie țintuiți în poziția de asistați social, ușor de mituit electoral, ci trebuie să fie ajutați să iasă cât mai rapid din această stare.

– Familia trebuie protejată și sprijinită. În același timp, trebuie respectate toate celelalte opțiuni ale cetățenilor. Copiii și femeile au nevoie de protecție împotriva violenței familiale. Inclusiv copiii încă nenăscuți trebuie protejați: sunt împotriva banalizării avortului, deși consider că statul nu trebuie să intervină decât educativ, nu prohibitiv. Accesul la muncă al femeilor trebuie ușurat și orice discriminare trebuie combătută.

CITEŞTE AICI DECALOGUL MONICĂI MACOVEI

CĂLIN POPESCU TĂRICEANU, candidat independent, promite, în programul său prezidenţial „România, a şaptea putere a Europei!”, „o comunicare şi o cooperare efectivă” cu Guvernul şi cu Parlamentul şi spune că va desemna drept candidat pentru funcţia de Prim Ministru „persoana propusă de partidul sau coaliţia de partide care au sau pot realiza majoritatea în Parlament”.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Tăriceanu şi-a stabilit următoarele obiective:

– recredibilizarea a Justiţiei, deziderat de poate fi atins prin: degrevarea rolului instanţelor de judecată şi scurtarea termenelor de soluţionare a proceselor, precum şi introducerea unei justiţii alternative, valorizând instituţia medierii pentru cauzele de importanţă şi valoare redusă;  instituirea unui cadru sancţionator mai eficient în cazul încălcării flagrante a principiilor unei justiţii corecte şi echitabile şi instituirea răspunderii materiale, disciplinare şi penale a magistraţilor în cauzele în care România este condamnată la CEDO cu reţinerea unei greşeli de judecată; regândirea mecanismului desemnării conducerilor instanţelor şi parchetelor pentru  eliminarea oricărei influenţe sau determinări de natură politică, economică etc.; asigurarea unei mai mari autonomii a Inspecţiei judiciare din cadrul C.S.M..

– modificări de natură constituţională: prevederea unei proceduri de revocare a aleşilor la nivel naţional şi local; reformarea Curţii Constituţionale, prin modificarea procedurii de numire a judecătorilor (în vederea limitării ingerinţei politicului), şi îmbunătăţirea procedurii de soluţionare a excepţiilor de neconstituţionalitate; creşterea ponderii şi rolului reprezentanţilor societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii (un număr mai mare de reprezentanţi, participarea acestora la luarea deciziilor şi în secţiile C.S.M., eligibilitatea lor la conducerea C.S.M. etc.).

– Viziunea economică: Principalul obiectiv al pilonului economic pentru termenul mediu (2023) este creşterea PIB/locuitor având ca ţintă depăşirea procentului de 60% din media statelor UE28, iar pe termen lung atingerea procentului de 70% (2030).

– Atragerea de capital străin, o nouă politică industrială şi energetică şi absorbţia fondurilor europene: creşterea credibilităţii ţării noastre din punct de vedere investiţional; o nouă politică energetică naţională este necesară în contextul european şi trebuie să aibă în vedere nu numai structura de producere a energiei, eficienţa energetică sau siguranţa energetică, ci şi stocarea energiei şi poate, esenţial, schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor prin accentuarea componentei electrice odată cu progresul tehnologic şi dezvoltarea reţelelor inteligente; sprijinirea unei noi construcţii instituţională descentralizată, nu ca o nouă formă de birocratizare, ci pentru creşterea transparenţei funcţionării şi apropierea de priorităţile cetăţenilor.

 – Dezvoltarea pieţei de capital: dezvoltarea pieţelor bursiere de capital si de mărfuri impune lansarea unei dezbateri largi şi a unui program naţional de conştientizare şi de educare bursieră, cu paliere distincte si specifice de adresare.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014.  – Dezvoltarea regională: dezbaterea publică referitoare la descentralizare care trebuie făcută explicând cetăţenilor faptul că dezvoltarea regională şi coeziunea teritorială pot fi instrumente pentru soluţionarea complexei probleme a planificării spaţiale în România.

– Reforma radicală a educaţiei: pilonii unei reale reforme în educaţie trebuie să fie: refacerea demnităţii meseriei de profesor prin asigurarea unui parcurs de carieră celor care îşi aleg acest drum în viaţă, înzestrarea elevilor cu cunoştinţe şi competenţe fără a le neglija abilităţile, deci promovarea unui învăţământ flexibil şi dedicat dezvoltării personalităţi, şi reconstruirea unui sistem instituţional şi administrativ despre care se poate spune că este depăşit logistic şi conceptual.

– Stimularea inovării şi a cercetării/dezvoltării: susţinerea acelor idei şi proiecte care vor stimula în cercetarea şi inovarea românească re-conectarea a resursei umane cu obiectivele de dezvoltare economică.

– Dezvoltarea şi industrializarea agriculturii: trei priorităţi pot fi formulate şi susţinute atât de către societatea civilă, cât şi de către decidenţii politici. Prima prioritate a politicii agricole este finalizarea lucrărilor de cadastru utilizând fonduri publice. A doua prioritate a politicii agricole este infrastructura. A treia prioritate a politicii agricole este industrializarea.  Marketizarea agriculturii româneşti reprezintă calea către stabilizarea producţiei, siguranţa angajării şi reprezintă pilonul dezvoltării rurale.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014.  – Promovarea ocupării şi descurajarea pensionarii anticipate: România are cea mai mica rată de participare a forţei de munca cuprinsă între 65 şi 74 de ani, în cadrul U.E. Pentru ţările cu o forţă de muncă în scădere, precum România, logica ce ar trebui să prevaleze este cea de tip şi/şi, în sensul că este nevoie de participarea atât a tinerilor, cât şi a vârstnicilor doritori să lucreze. Această soluţie posibilă pentru persoanele care sunt capabile şi dornice să muncească nu trebuie formalizată printr-o decizie administrativă de creştere a vârstei de pensionare, ci printr-o decizie liber consimţită.

– Sprijinirea politicilor de creştere a natalităţii: creşterea capacităţii de sprijin a familiei prin programele educative destinate copiilor aşa cum ar fi cresterea permanentă a investiţiilor publice in creşe, grădiniţe şi alte instituţii de educaţie preşcolară, precum şi în formarea personalului didactic necesar, dar şi continuarea şi extinderea programelor de alimentaţie în şcoli şi licee; garantarea reinsertiei profesionale fără dificultăţi post-concediu de maternitate, fără pierderi de statut, salariu şi vechime în muncă, dar şi aplicarea flexibilă a concediului post-natal, atât pentru mame, cat şi pentru taţi.

– Modernizarea instituţiilor: nevoia ruperii cercului vicios al deficitelor instituţionale, descentralizarea – trebuie realizat numai în urma unei semnificative consultări publice care să stabilească în mod clar direcţia de evoluţie a ţării pe termen lung din acet punct de vedere.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014.– Priorităţile de acţiune în domeniul securităţii naţionale: construcţia unei capacităţi naţionale de apărare suficientă şi credibilă; iniţierea şi participarea la crearea unei capabilităţi regionale NATO-UE de apărare în zona Mării Negre; iniţierea unui proces european vizând lichidarea conflictelor îngheţate din zona Mării Negre.menţinerea unui sistem naţional eficient de contracarare a terorismului şi participarea activă la efortul antiterorist internaţional; revigorarea eforturilor privind construcţia sistemului securităţii interne şi de management al crizelor; participarea la construcţia sistemului de apărare antibalistică regională;  dezvoltarea sistemului de contracarare a agesiunilor cibernetice, informatice şi informaţionale; creştrea gradului de protecţie a infrastructurilor critice.

– În plan intern, trebuie toleranţă zero faţă de toate actele infracţionale, fie ele mari sau mici, tocmai pentru a asigura pe cetăţenii României de faptul că viaţa, bunurile şi bunăstarea lor sunt apărate: creşterea continuă a gradului de siguranţă a cetăţeanului atât în mediul rural, cât şi în mediul urban; îmbunătăţirea cooperării poliţieneşti privind combaterea criminalităţii transfrontaliere, precum şi a criminalităţii comise de cetăţenii români în străinătate; reducerea birocraţiei şi eficientizarea structurilor care asigură securitatea cetăţeanului şi redirecţionarea din aparatul funcţionăresc către structurile operative ale acestora; analizarea şi îmbunătăţirea cadrului legislativ care reglementează competenţele  în domeniile ordinii şi siguranţei publice, situaţiilor de urgenţă şi ale activităţilor instituţiei prefectului; elaborarea, promovarea şi implementarea unor politici şi programe privind pregătirea profesională, creşterea calităţii vieţii personalului în vederea reconsolidării statutului poliţistului, jandarmului, pompierului, precum şi al celorlalţi funcţionari
publici din aceste structuri.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. – Politica externă: România trebuie să-şi întărească poziţia în interiorul Uniunii Europene, să fie mai activă în discutarea opţiunilor politice asupra prezentului şi viitorului Uniunii Europene, trebuie să iasă din mentalitatea de ţară candidată şi să intre în starea de stat membru, cu voce ascultată şi interese respectate. România trebuie să îşi întărească relaţiile bilaterale cu partenerii europeni tradiţionali, în primul rând să dea un nou impuls parteneriatului strategic cu Franţa şi relaţiei cu Germania. A doua componentă esenţială a arhitecturii de politică externă a României este statutul său de membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, cea mai de succes alianţă politico – militară a contemporaneităţii, iar relaţia transatlantică nu poate fi concepută în afara jaloanelor Parteneriatului Strategic cu Statele Unite.  Un loc privilegiat, atât din perspectivă istorică cât şi naţional-identitară, îl are relaţia noastră specială cu Republica Moldova.

CITEŞTE AICI PROGRAMUL LUI CĂLIN POPESCU TĂRICEANU

TEODOR MELEŞCANU, candidat independent şi fost şef al SIE, prezintă un proiect prezidenţial pentru o perioadă de doi ani, timp în care propune revizuirea Constituţiei României, cu reducerea numărului de parlamentari şi redefinirea atribuţiilor ce le revin Preşedintelui Republicii şi guvernului în vederea optimizării conlucrării instituţionale.

În cazul în care procedura de revizuire a Constituţiei se va finaliza până la data alegerilor parlamentare 2016, Meleşcanu va sprijini organizarea simultană a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare cu reducerea mandatului Preşedintelui de la cinci la patru ani.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014.  Principalalele obiective asumate de Teodor Meleşcanu:

– intrarea României în normalitate prin legalitate, restabilirea echilibrului politic între puterile statului, identificarea şi redefinirea atribuţiilor prezidențiale și cele ale primului ministru, care să asigure funcționarea eficientă și predictibilă a relației dintre cei doi piloni ai executivului în sistemul politic românesc, potrivit prevederilor Constituției și ale legilor pertinente în acest domeniu.

– Revederea prevederilor Constituției privind alegerile parlamentare și reducerea numărului parlamentarilor concomitent cu corelarea acestora cu alegerile prezidențaie pentru un mandat redus la patru ani.

– Împărțirea administrativ teritorială și combaterea corupției prin funcționarea eficientă și profesionistă a sistemului judiciar, inclusiv cu acordarea resurselor necesare acesteia, asigurarea securității naționale și a cetățenilor și relansarea economică.

– În domeniul securității, ordinii publice și siguranței naționale, creșterea capacității de apărare și de prevedere din timp a amenințărilor la adresa României și a securității cetățeanului, folosind, pe lângă posibilitățile naționale, parteneriatele strategice, în primul rând Parteneriatul cu SUA și mecanismele care decurg din calitatea noastră de membru al NATO și UE.

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014.  – O atenție specială va fi acordată relațiilor cu Republica Moldova, cu țările vecine și cu celelalte state din zona noastră geostrategică, în special zona de Est și Balcanii de Vest.

– În domeniul justiției,  asigurarea accesului fiecărui cetățean la o justiție corectă, responsabilă și dreaptă, pentru creșterea nvielului de profesionalism și eliminarea oricăror ingerințe ale politicului în actul de justiție, precum și pentru asigurarea fondurilor necesare funcționării sale corecte și eficiente.

– În ceea ce privește politicile de relansare economică și de dezvoltare durabilă, sprijinirea tuturor inițiativelor guvernamentale, parlamentare sau ale societății civile care urmăresc aceste obiective, în cadrul unui parteneriat real, cu o preocupare maximă pentru politicile de dezvoltare a agriculturii, de reindustrializare, de extindere a serviciilor, de modernizare a sistemului de educație (inclusiv educația permanentă) și a celui de sănătate, sprijinirea dezvoltării demografice de către stat, protecția și conservarea mediului.

– O atenție specială va fi acordată măsurilor de reducere a fiscalității (inclusiv TVA) și a soluționării arieratelor, care să corespundă realităților din România.