Alegeri prezidenţiale 2025. Decizia privind data scrutinului trebuie luată în câteva zile. Avertisment de la CSM

Alegeri prezidenţiale 2025. Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii Adrian Toni Neacşu afirmă că Guvernul trebuie să emită cel târziu în 7 ianuarie 2025 Hotărârea privind organizarea primului tur al alegerilor prezidenţiale în data de 23 martie 2025. „Startul în noile alegeri nu poate începe cu o nelegalitate crasă”, susţine magistratul.

„Dacă Guvernul vrea să respecte înţelegerea politică la care s-a ajuns cu privirea la organizarea primului tur al alegerilor prezidenţiale în data de 23 martie 2025 atunci ultima zi în care poate emite Hotărârea de Guvern este marti, 7 ianuarie. (…) Din punct de vedere juridic este imposibil, iar startul în noile alegeri nu poate începe cu o nelegalitate crasă”, arată Adrian toni Neacşu într-o postare pe Facebook.

Magistratul susţine că, potrivit legii (art. 5 alin 1 din Legea 370/2004) data alegerilor se stabileste prin HG cu cel puţin 75 de zile înainte de data alegerilor.

Călin Georgescu a atacat la CEDO decizia CCR privind anularea alegerilor prezidenţiale

Alte articole

Augustin Zegrean, fostul preşedinte al CCR, anunţă că verdictul în cazul Călin Georgescu va fi dat de Înalta Curte după un an

Alegeri prezidenţiale 2025. Nicuşor Dan: Indiferent de orice altă candidatură, eu candidez. Am spus că fac asta, sunt un om serios, o să o fac

„Asta înseamnă că alegerile nu pot fi stabilite mai devreme de a 76-a zi din ziua în care hotărârea de Guvern este publicată în Monitorul Oficial şi astfel intra în vigoare.
Având în vedere modul de calcul al acestui termen, ultima zi în care se poate emite o HG pentru a permite organizarea primului tur în 23 martie 2025 este ziua de marţi, 7 ianuarie, cu condiţia ca în aceeaşi zi să fie şi publicată în Monitorul Oficial”, explică Neacşu.

Potrivit acestuia, cu cât Guvernul va emite mai târziu această Hotărâre de Guvern, cu atât candidaţii vor avea mai puţin timp pentru a strânge cele 200.000 de semnături de susţinere necesare, având în vedere că tot conform calendarului, „legal, ultima zi de depunere a candidaturilor va fi 31 ianuarie sau 1 februarie.

„La sfarsit de ianuarie şi început de februarie vom avea din nou spectacolul imprevizibil al judecării contestatiilor la candidaturi de către Curtea Constituţională!”, mai scrie Adrian Toni Neacşu.

Primul tur al alegerilor prezidenţiale ar urma să aibă loc în 23 martie, conform acordului de principiu la care au ajuns sâmbătă liderii coaliţiei de guvernare.

Potrivit unor surse din coaliţie, liderii PSD, PNL UDMR şi ai grupului minorităţilor naţionale au căzut de acord, în principiu, asupra datei organizării alegerilor prezidenţiale. Astfel, primul tur ar putea avea loc pe data de 23 martie 2025, iar cel de-al doilea pe 6 aprilie 2025.

Conform legii, cu cel puţin 75 de zile înaintea zilei votării, Guvernul stabileşte data alegerilor prin hotărâre. Hotărârea privind stabilirea datei alegerilor se adoptă la propunerea Ministerului Afacerilor Interne şi a Autorităţii Electorale Permanente.

Curtea Constituţională a decis în unanimitate, în 6 decembrie 2024, când votul în străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale deja începuse, anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui României, urmând să fie stabilite o nouă dată şi un nou calendar electoral pentru realizarea acţiunilor necesare.

Articolul din Constituţie invocat de judecătorii Curţii Constituţionale prevede că CCR veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului.

”Principalele aspecte imputate procesului electoral privind alegerea Preşedintelui României din anul 2024 sunt cele privind manipularea votului alegătorilor şi distorsionarea egalităţii de şanse a competitorilor electorali, prin utilizarea netransparentă şi cu încălcarea legislaţiei electorale a tehnologiilor digitale şi a inteligenţei artificiale în desfăşurarea campaniei electorale, precum şi prin finanţarea din surse nedeclarate a campaniei electorale, inclusiv online”, sublinia CCR.

XCLUSIV Victor Ponta, despre candidatura lui Călin Georgescu: ”Să aibă voie să candideze oricine îndeplinește condițiile legale. Românii vor să își aleagă ei președintele”

Totodată, Curtea argumenta că este aplicabil articolul din Constituţie potrivit căruia preşedintele României în funcţie ”exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou-ales”, astfel că preşedintele Klaus Iohannis, al cărui mandat se încheia în 21 decembrie, a rămas în funcţie.

Mizele politice ale anului 2025

Alegeri prezidenţiale 2025. Alegerea noului preşedinte al României, după scrutinul anulat din toamnă, va fi evenimentul major al anului 2025. Crin Antonescu, candidatul comun susţinut de PSD-PNL-UDMR, se bazează pe mobilizarea celor trei formaţiuni politice pentru o calificare în finala prezidenţială, însă precedentul Călin Georgescu a demonstrat că electoratul partidelor tradiţionale migrează către candidaţi anti-sistem în competiţia pentru Cotroceni. Nicuşor Dan, primarul Bucureştiului, intrat în cursă ca independent, mizează pe sprijinul electoratului reformist, plus voturile publicului liberal, nemulţumit de asocierea dintre PNL şi PSD, după reţeta câştigătoare de la alegerile pentru Primăria Capitalei. Partidele suveraniste deocamdată îşi împart voturile pe modelul fragmentării dreptei, dar un candidat comun pentru Cotroceni ar ajunge fără emoţii în finala prezidenţialăm, potrivit unei analize News.ro.

Cu mai puţin de trei luni înainte de scrutinul prezidenţial, câteva necunoscute ar putea zdruncina competiţia electorală: Va accepta CCR o nouă candidatură lui Călin Georgescu? Dar a Dianei Şoşoacă? USR o va susţine în continuare pe Elena Lasconi sau va paria pe Nicuşor Dan? Cât va rezista coaliţia de guvernare? Răspunsurile vor întregi tabloul politic al anului 2025.

Alegerile prezidenţiale, reprogramate de guvern la finalul lunii martie, au deja doi candidaţi la linia de start. Crin Antonescu e propunerea coaliţiei de guvernare: PSD-PNL-UDMR. Cum au ajuns cele trei partide la un numitor comun? Marcel Ciolacu a fost primul candidat PSD din istorie care a ratat finala prezidenţială, deci ar fi plecat în noua competiţie din postura de perdant. În plus, Ciolacu şi-a asigurat funcţia de prim-ministru, aşadar nu a dorit să rişte o nouă înfrângere la prezidenţiale, care l-ar fi costat şi fotoliul de lider al guvernului. Kelemen Hunor a candidat în toamnă la prezidenţiale doar pentru a fi locomotivă electorală pentru propriul partid, în condiţiile în care alegerile parlamentare au fost intercalate cu cele prezidenţiale. UDMR a trecut pragul electoral, a intrat în Parlament, face parte şi din noul guvern, deci misiunea lui Hunor a fost îndeplinită. Liderul formaţiunii maghiare nu mai are nicio miză politică. PNL a fost iniţial scindat pe tema susţinerii lui Crin Antonescu. O parte dintre liberali ar fi preferat ca PNL să-l “adopte” pe Nicuşor Dan, pentru a recupera o parte din votanţii de dreapta, pierduţi în urma guvernării cu PSD din ultimii trei ani. Însă cei care l-au dorit pe Crin Antonescu au fost majoritari în partid, deşi fostul lider PNL a fost absent din viaţa publică în ultimii 10 ani.

Alegeri prezidenţiale 2025. Nicuşor Dan: Indiferent de orice altă candidatură, eu candidez. Am spus că fac asta, sunt un om serios, o să o fac

În ce măsură va reuşi Crin Antonescu să mobilizeze votanţii celor trei partide? E una din întrebările care ar putea decide viitorul preşedinte al României. În primul rând, Crin Antonescu se bazează pe susţinerea PNL, însă liberalii ar putea pierde procente consistente în favoarea lui Nicuşor Dan, perceput ca principalul candidat de dreapta. Scenariul a fost confirmat la alegerile locale din vară, când Nicuşor Dan a reuşit să obţină al doilea mandat de primar, deşi liberalii l-au aruncat în cursă pe Sebastian Burduja. În plus, scorul mic obţinut de Nicolae Ciucă la prezidenţiale, apoi rezultatul de numai 14% înregistrat de PNL la parlamentare arată faptul că o parte din electoratul liberal tradiţional a taxat partidul pentru alianţa cu PSD din ultimii ani, alianţă care continuă şi în noua guvernare.

Social-democraţii şi-au anunţat susţinerea pentru Crin Antonescu, politician care le-a fost partener în epoca USL, între 2011 şi 2014. Însă aproximativ 40% din electoratul PSD preferă un candidat suveranist, indiferent de indicaţiile primite de la centru, susţin surse din conducerea partidului pentru News.ro. Iar comunitatea maghiară nu se mobilizează la maximum nici măcar pentru propriul candidat la prezidenţiale. Kelemen Hunor a obţinut mai puţine voturi individual decât a primit partidul la parlamentare, fapt ce demonstrează că miza principală pentru electoratul maghiar e să împingă UDMR în Parlament şi, ulterior, la guvernare.

Teoretic, liderii PSD-PNL calculează că, oricât de slabă ar fi mobilizarea primarilor celor trei partide, Crin Antonescu va obţine garantat între 2,5 şi 3 milioane de voturi, suficient pentru a intra în finala prezidenţială. Apoi, în spatele său ar trebui să se încoloneze întreaga societate pro-europeană pentru a învinge candidatul suveranist. Practic, competiţia dintre Crin Antonescu şi Nicuşor Dan ar putea fi mult mai strânsă, cu o condiţie: Elena Lasconi şi Nicuşor Dan să nu-şi împartă voturile. În USR s-au conturat două tabere: unii care susţin că Elena Lasconi a demonstrat că poate intra în finala prezidenţială şi alţii care sunt de părere că Nicuşor Dan are şanse mai mari decât Elena Lasconi să intre în turul doi, mai ales că PSD şi PNL vin cu un candidat comun.

Nicuşor Dan a anunţat că nu se va retrage din competiţie indiferent de strategia USR. Însă o candidatură a Elenei Lasconi în paralel cu Nicuşor Dan ar duce la eterna divizare a dreptei, iar marele câştigător va fi Crin Antonescu, care va intra în finală cu un candidat suveranist. Mai precis, cu cine?

Călin Georgescu îşi va depune din nou candidatura, însă şansele ca CCR să o accepte, după ce a anulat în primă fază alegerile prezidenţiale, sunt infime. Scenariul e valabil şi pentru Diana Şoşoacă, eliminată din cursă de CCR, în toamnă, pe motiv că ar fi un pericol pentru apartenenţa României la UE şi NATO. Potrivit unor surse politice, Anca Alexandrescu, gazda mai multor interviuri cu Călin Georgescu la postul Realitatea TV, ar fi luată în calcul în cursa pentru Cotroceni. “Anca Alexandrescu stă foarte bine în sondaje. Poate fi o variantă”, susţin surse din zona suveranistă. De asemenea, şi actorul Dan Puric este măsurat în sondaje. Iar George Simion, teoretic, ar putea intra în turul doi, dacă Diana Şoşoacă şi Călin Georgescu vor fi eliminaţi de CCR.

Problema curentului naţionalist e divizarea voturilor. La fel ca partidele de dreapta, nici formaţiunile suveraniste nu reuşesc să ajungă la un candidat comun pentru prezidenţiale, deşi au existat negocieri incipiente. “Fiecare l-a numit pe celălalt trădător şi asta a fost tot”, susţin sursele citate. Un candidat comun al blocului suveranist ar avea şanse mari să intre de pe primul loc în finala prezidenţială, arată sondajele interne ale partidelor. Iar o confruntare între candidatul pro-european şi candidatul suveranist va fi tranşată la o diferenţă foarte mică de voturi, potrivit surselor citate. De altfel, un sondaj IRES relevă că 48% dintre cei chestionaţi ar fi votat cu Călin Georgescu, iar 29% cu Elena Lasconi, dacă turul al doilea al alegerilor prezidenţiale nu ar fi fost anulat.

Rezultatul alegerilor prezidenţiale va influenţa şi soarta guvernului. O victorie a lui Crin Antonescu ar fi confirmarea că Executivul condus de Marcel Ciolacu va rămâne în funcţie, potrivit înţelegerii. Însă o victorie a lui Nicuşor Dan ar putea duce la formarea unui nou guvern, din care să facă parte şi USR – cu condiţia ca USR să renunţe la Elena Lasconi. De asemenea, un eventual succes al candidatului suveranist va duce la schimbarea radicală a vieţii politice: de la schimbarea majorităţii parlamentare până la repoziţionarea în politica externă.