UPDATE: Președintele în exercițiu al Kazahstanului, Kassym Jomart Tokayev, se află pe primul loc în alegerile prezidențiale de duminică, potrivit sondajelor efectuate la ieșirea de la urne de către Institutul Internațional pentru Studii Regionale Open Society, cu peste 82,45% din voturi, transmite agenția Interfax.
69,43% dintre alegătorii cu drept de vot din țară au votat duminică la alegerile prezidențiale anticipate din Kazahstan. Comitetul Electoral Central din Kazahstan va anunţa luni dimineață rezultatele preliminare ale alegerilor.
ŞTIREA INIŢIALĂ: Rezultatul alegerilor este previzibil: favorit este actualul preşedinte Kassym Jomart Tokayev, care, cu mai puţin de un an în urmă, l-a înlocuit pe predecesorul său Nursultan Nazarbaiev.
Scrutinul de azi ar urma să-i permită liderului în exercițiu Kasim-Jomart Tokayev să obțină un mandat de șapte ani și să-și consolideze puterea.
În luna martie, președintele Kassym – Jomart Tokayev a propus o serie de reforme constituționale esențiale pentru a transforma întregul model de stat și forma de guvernare a țării prin limitarea puterilor președintelui, un rol mai pronunțat pentru parlament, precum și un grad mai spori de implicare din partea cetățenilor.
Peste 60% dintre cetăţenii kazahi (62,34 %) au votat pentru alegerea preşedintelui până la ora locală 16 (ora 14.00 în România), potrivit inform.kz. Alegerile au început la ora 07:00. Votul se desfăşoară în 10.033 de secții de votare din Kazahstan și 17 din străinătate la misiunile externe ale Kazahstanului din 16 țări străine.
În România, cetățenii kazahi votează pentru alegerile prezidențiale anticipate la secția de votare nr. 299 la Ambasada Republicii Kazahstan.
Pentru Kazahstan, România este un partener strategic în Europa de Sud-Est. Relaţiile diplomatice dintre țara noastră și Republica Kazahstan se întind pe trei decenii. În decursul acestei perioade, cele două state au obținut succese semnificative în toate domeniile, mai cu seamă în sectorul energetic.
La mijlocul lunii noiembrie, delegațiile ministerelor de externe din Kazahstan și România au organizat cea de-a 7-a rundă de consultări politice. Cele două delegaţii şi-au reafirmat angajamentul de a consolida cooperarea reciproc avantajoasă în sfera politică, comercială și economică, precum și culturală și umanitară.
Pe parcursul celor opt luni ale anului 2022, cifra de afaceri comercială între țări s-a ridicat la 1,45 miliarde dolari, ceea ce este cu aproape 28% mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2021 (în 2021 – 1,6 miliarde dolari, exporturi – 1,5 miliarde dolari, importuri – 48 milioane dolari). Totodată, suma totală a ISD din România din 2005 până în 2021 a ajuns la 1,57 miliarde USD.
În România sunt înregistrate 46 societăţi mixte româno-kazahe, volumul capitalului investit fiind de 292.300 dolari.
Cooperarea în sectorul energetic rămâne o prioritate, unde funcționează cu succes cel mai mare activ investițional al Kazahstanului în Europa, KazMunayGas International. De asemenea, s-a ajuns la un acord comun privind diversificarea structurii exporturilor Kazahstanului către România.
Discuțiile au avut ca rezultat semnarea unui plan de lucru între ministerele de Externe pentru perioada 2023-2025. Ambele părți au convenit să mențină contacte regulate pentru a debloca întregul potențial al cooperării dintre cele două țări.
La sfârşitul lunii octombrie, președintele Consiliului European, Charles Michel, a efectuat o vizită oficială în Kazahstan, unde s-a întâlnit cu preşedintele Tokayev.
”Ambii președinți au salutat cooperarea politică, comercială și economică dinamică din ultimii 30 de ani. Aceștia au fost încântați să constate că Uniunea Europeană este principalul partener comercial și de investiții al Kazahstanului. În acest sens, președinții au subliniat importanța exploatării potențialului existent în domeniile economiei verzi, eficienței energetice, digitalizării și conectivității între Kazahstan și Uniunea Europeană”, se arată într-o declarație comună dată publicității la finalul întrevederii.
Președinții au abordat chestiunea cooperării ”în domeniul materiilor prime critice (MRC), în special al metalelor de pământuri rare”. O atenție deosebită a fost acordată problemei evitării impactului negativ neintenționat al sancțiunilor Uniunii Europene asupra economiei Kazahstanului.
Ambele părți au discutat, de asemenea, despre relocarea, în Kazahstan, a ”companiilor europene de producție, ale căror produse nu fac obiectul sancțiunilor”.
Având în vedere situația geopolitică actuală, președintele Tokayev și președintele Michel au remarcat ”importanța extinderii coridoarelor de transport internațional existente și a dezvoltării de noi coridoare de transport internațional între Europa și Asia Centrală pentru a facilita producția globală și lanțurile de aprovizionare”.