ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Augustin Zegrean a precizat că este vorba de o sesizare care a fost adresată nu numai Curţii Constituţionale, ci mai multor instituţii ale statului. „Am primit o sesizare, dar nu o cerere de anulare a scrutinului, ci doar o sesizare care a fost adresată mai multor instituţii ale statului în care se cere să se verifice modul în care au fost organizate alegerile„, a spus Zegrean. El a adăugat că această verificare va fi făcută de Curte în limita posibilităţilor sale.
Totodată, Augustin Zegrean a anunţat că la Curtea Constituţională au venit mai multe contestaţii prin care se cere anularea alegerilor. „Au venit cred că şapte (contestaţii – n.r.). Şi aici e o problemă, pentru că legea spune că pot face astfel de contestaţii numai cei care au candidat în alegeri sau partidele care au propus candidaţi. Deocamdată un singur candidat a depus o astfel de cerere. Toate cererile adresate cu acest obiect le vom analiza. Majoritatea le-am primit pe internet”, a arătat Zegrean.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. El a explicat însă că alegerile nu pot fi anulate decât în măsura în care se demonstrează că au avut loc fraude care au influenţat rezultatul. „Legea este foarte clară în privinţa asta. Pot fi anulate alegerile numai în măsura în care s-au comis fraude care au influenţat rezultatul final al alegerilor. Deci, dacă prin fraudele care se invocă s-ar stabili că s-a influenţat ordinea câştigătorilor, ar fi o posibilitate. La noi, de când se organizează alegeri, a doua zi se reclamă deja fraudarea lor. Până acum n-am auzit să se fi anulat alegeri pentru aşa ceva”, a afirmat Augustin Zegrean.
Potrivit acestuia, dovezile care să arate că a fost vorba despre fraudă trebuie furnizate de cel care a făcut contestaţia, nu de judecător. „Aşa, faptul că se spune la televizor sau în presă sau pe stradă că s-a fraudat, asta auzim de fiecare dată. Unii dintre candidaţi chiar au anunţat dinainte că vor fi fraude”, a spus preşedintele Curţii Constituţionale.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Curtea Constituţională a României urmează să discute excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor referitoare la incompatibilitatea aleşilor locali cu funcţia de reprezentant în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local şi sesizarea preşedintelui Traian Băsescu în legătură cu Legea pentru abrogarea articolului 276 din Legea 286/2009 privind Codul penal, prin care se elimină infracţiunea „presiuni asupra justiţiei”.
„Consider inacceptabil ca un român, o mie de români au vrut să voteze şi nu au putut. Mâine se vor lua măsuri privind îmbunătăţirea procedurii de vot, completarea online a acelor declaraţii anti-fraudă. Apoi, dacă e un singur român care nu poate vota în diaspora, pleacă toţi, ministrul de Externe, ambasadorii. Întârzierea a fost produsă de procedura anti-fraudă, scanarea buletinului. Eu aş fi vrut să voteze cât mai mulţi oameni. În Republica Moldova a fost pentru prinma dată când am câştigat alegerile. Pe 16 noiembrie va fi respectat votul tuturor românilor”, a declarat Victor Ponta, la România TV.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Premierul a arătat că MAE a organizat acelaşi număr de secţii de votare ca şi la prezidenţialele din 2009. Cel mai important motiv pentru care o parte dintre românii din diaspora nu au reuşit să voteze a fost formularul prin care cei care au votat pe listele suplimentare au declarat pe proprie răspundere că nu au mai votat la acest scrutin şi că nici nu intenţionau să o facă.
Primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2 noiembrie 2014 a fost marcat de incidente şi scandaluri la multe secţii de votare din străinătate. În multe secţii de votare din Europa şi SUA, românii nu şi-au putut exercita dreptul la vot din cauza faptului că dura mult ca fiecare votant să completeze declaraţii pe propria răspundere.
ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Mii de români au aşteptat cu orele în faţa secţiilor de votare organizate în străinătate pentru alegerea preşedintelui pentru următorii cinci ani. Au fost cozi imense la Institutul Cultural Român şi la Ambasada României din Chişinău, la secţiile de votare din Italia, Spania, Germania, Austria, Marea Britanie şi Franţa.