Alegeri în Turcia. Recep Tayyip Erdogan şi-a declarat victoria la alegerile prezidenţiale din Turcia UPDATE

UPDATE. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a obţinut peste 50% din voturile necesare în alegerile de duminică, ceea ce îi permite să câştige un nou mandat prezidenţial de cinci ani în care va avea puteri sporite, au anunţat luni autorităţile electorale, relatează AFP, scrie agerpres.ro. 

UPDATE. Recep Tayyip Erdogan a anunţat, duminică seară, că câştigat alegerile prezidenţiale din Turcia, el obţinând peste 50 la sută din totalul voturilor exprimate.

Erdogan a rostit un discurs înainte de finalizarea numărării voturilor, prin care le-a mulţumit tuturor celor care l-au votat.

Potrivit agenţiei Anadolu, după numărarea a 97 la sută din voturi, Erdogan a obţinut 52,61 la sută.

Alte articole

UPDATE Alegeri Turcia 2023. Erdogan a fost reales pentru un nou mandat, anunţ oficial de la Consiliul Electoral Suprem

Marcel Ciolacu: „Realegerea președintelui Recep Tayyip Erdogan oferă garanția dezvoltării în continuare a Parteneriatul nostru Strategic”

Principalul său rival, Muharrem Ince, candidatul principalului partid de opoziţie, a fost votat de 30,76 din turcii care şi-au exprimat opţiunile.

Selahattin Demirtaş, avocat al drepturilor omului, prokurd, a obţinut 8,13 la sută din voturi, iar Meral Akşener, fost ministru de Interne, 7,41 la sută.

Ultimii doi candidaţi, politicianul de extremă-stânga Dogu Perincek şi islamistul Temel Karamollaoglu au primit 0,2, respectiv 0.89 la sută din totalul voturilor exprimate.

Conform acestor rezultate, Erdogan, fost primar al Istanbulului, care a preluat frâiele ţării în 2003, când a devenit premier, şi în 2014 a fost ales pentru prima oară preşedinte, a fost reales pentru încă un mandat, pe cinci ani.

În ceea ce priveşte alegerile parlamentare, care au avut loc tot duminică în Turcia, agenţia Anadolu notează, după numărarea a aproape 97 la sută din voturi, că “Alianţa Poporului”, formată din AKP-ul lui Erdogan şi Partidul Acţiunii Naţionaliste (MHP), a obţinut 53,63 la sută.

”Alianţa Naţiunii”, din care fac parte Partidul Republican al Poporului (CHP, laic), proaspătul Partid Bun (IYI, naţionalist, liberal, conservator, laic) şi micul Partid al Fericirii (SP, islamist), a obţinut 34,16 la sută, iar Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd) a fost votat de 11,3 la sută din alegătorii care şi-au exprimat opţiunile.

Turcia rămâne sub starea de urgenţă impusă după lovitura de stat eşuată din iulie 2016.

Aceste alegeri au fost iniţial programate pentru noiembrie 2019, însă au fost mutat un an şi jumătate mai înainte de către Erdogan.

UPDATE Rata de participare la scrutinul prezidenţial din Turcia de duminică a fost de 86,82%, în timp ce rata de participare la alegerile legislative a fost de 87%, a transmis postul de stat TRT, citat de Reuters.

Potrivit rezultatelor parţiale preliminare, preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi formaţiunea sa, Partidul Dreptate şi Justiţie (AKP) se află în frunte, cu 57,02% după numărarea a 40% din voturi şi respectiv 49,3%, după numărarea a 20,4% din voturi.

Principalul contracandidat al lui Erdogan, Muharrem Ince, de la cel mai important partid de opoziţie, Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), s-a clasat pe locul doi, cu 28,3% din voturi.

Potrivit dpa, rezultatele s-ar putea schimba în mod dramatic, dat fiind procentul mic de voturi numărate. La referendumul constituţional din aprilie, tabăra lui Erdogan era creditată iniţial cu 62,6% din voturi după numărarea unui sfert din buletinele de vot, însă potrivit rezultatelor finale el a obţinut doar 51,5%.

UPDATE Şeful statului turc, Recep Tayyip Erdogan, se află în frunte în alegerile prezidenţiale de duminică din Turcia, cu un scor de 59,12% după numărarea a 21,8% din voturi, transmite agenţia de presă turcă Anadolu, citată de AFP şi EFE.

Erdogan, care are nevoie să obţină peste 50% din voturi pentru a evita un al doilea tur de scrutin, îl devansează astfel pe principalul său contracandidat, social-democratul Muharrem Ince, care a obţinut 26,53% din voturi, potrivit acestor rezultate parţiale.

Potrivit mai multor posturi de televiziune, Erdogan ar fi primit 58,9% din voturi după numărarea a 22,9% din buletine, iar contracandidatul său ar fi obţinut 26,7% din sufragii.

UPDATE Secţiile de votare din întreaga ţară, cu o populaţie de 81 de milioane de oameni, s-au închis oficial la ora locală 17:00 (ora Turciei şi a României). În Turcia nu există practica exit-poll-urilor, iar primele rezultate sunt aşteptate la începutul serii.

Votulde duminică reprezintă cea mai mare provocare electorală pentru preşedintele Recep Tayyip Erdogan şi formaţiunea sa, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP, islamo-conservator), de când au preluat puterea acum mai bine de 15 ani, informează Reuters.

______________

UPDATE Principalul partid de opoziţie turc a denunţat tentative de fraudă în timpul alegerilor legislative şi prezidenţiale anticipate care au loc duminică în Turcia, informează AFP.

„Numeroase plângeri ne-au parvenit”, mai ales din provincia Sanliurfa (sud-est), a declarat purtătorul de cuvânt al Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Bülent Tezcan, într-o conferinţă de presă la sediul formaţiunii sale, la Ankara.

Tezcan a dat câteva exemple de tentative de măsluire a urnelor, îndeosebi cazul unei urne care conţinea deja circa o sută de buletine de vot, toate în favoarea alianţei dominate de formaţiunea aflată la putere, Partidul Justiţie şi Dezvoltare (AKP, islamo-conservator), înainte de deschiderea secţiilor de vot.

De teama fraudelor, îndeosebi în sud-estul cu majoritate kurdă, opozanţi şi ONG-uri au mobilizat câteva sute de mii de observatori pentru a supraveghea urnele.

„În regiune, s-au produs atacuri, ameninţări cu arestarea observatorilor noştri”, a afirmat Tezcan, deplângând prezenţa „unor persoane înarmate pe străzi”, care încearcă să creeze, în opinia sa, „o atmosferă de teroare pentru alegători”.

Principalul partid prokurd HDP a denunţat la rândul său, pe reţelele sociale, tentative de fraudă şi intimidare similare în sud-est.

Însă preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat, la scurt timp după ce a votat la Istanbul, că a aflat „că nu există probleme serioase în întreaga Turcie” în procesul de desfăşurare a scrutinului.

________________

UPDATE Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a votat duminică la scrutinul prezidenţial şi legislativ la o şcoală din cartierul Uskudar din Istanbul, informează dpa.

„Turcia, ca să spun aşa, realizează o revoluţie democratică prin aceste alegeri”, a declarat preşedintele turc la secţia de votare, susţinând ulterior că rata de participare la vot este foarte mare. „Rata de participare la vot nu este atât de mare nici măcar în cele mai dezvoltate ţări”, a insistat el, adăugând că la alegerile precedente aceasta s-a situat la 85%.

Erdogan a venit la vot împreună cu soţia sa Emine – care a votat şi ea -, cu fiica sa Esra Albayrak, soţul acesteia, Berat Albayrak, şi copiii lor.

_________________

Cele aproape 181.000 de secţii de vot s-au deschis la ora 08.00 (05.00 GMT) şi se vor închide la 17.00 (14.00 GMT).

Scrutinul prezidenţial şi cel legislativ au loc simultan în baza unei reforme constituţionale adoptate în aprilie 2017, care întăreşte considerabil prerogativele viitorului preşedinte.

În total, 56,3 milioane de alegători sunt chemaţi la vot duminică, în timp ce cei aproximativ 3 milioane de turci din străinătate şi-au putut exercita opţiunile între 7 şi 19 iunie, în funcţie de ţara în care se află.

La aceste alegeri, turci vor vota atât pentru preşedinte, cât şi pentru deputatul de circumscripţie, introducând două buletine într-un singur plic.

Preşedintele este ales prin sufragiu universal direct. Dacă niciunul din candidaţi nu va obţine duminică peste 50% din voturi, un al doilea tur va avea loc pe 8 iulie.

Şase candidaţi sunt în cursa prezidenţială: actualul şef al statului, Recep Tayyip Erdogan (AKP), Muharrem Ince (CHP), Meral Aksener (Iyi Parti), Selahattin Demirtas (HDP), aflat în spatele gratiilor, Temel Karamollaoglu (SP) şi Dogu Perinçek (VP).

Alegerile, programate iniţial pentru luna noiembrie 2019, au loc în condiţiile stării de urgenţă impuse după puciul eşuat din iulie 2016.

Erdogan a decis devansarea lor cu 18 luni, posibil din cauza îngrijorărilor că situaţia economiei va continua să se deterioreze.

Opoziţia a cunoscut însă între timp o revigorare, constituindu-se într-o reală ameninţare pentru omniprezenţa lui Erdogan, acuzat de derive autoritariste.

În conformitate cu reforma constituţională, duminică vor fi aleşi 600 de deputaţi, faţă de 550 câţi avea legislativul anterior.

Deputaţii sunt aleşi într-un singur tur de scrutin în fiecare din cele 81 de provincii ale ţării. Mandatele sunt atribuite proporţional cu numărul de voturi obţinute.

Spre a favoriza majorităţi stabile, doar partidele care vor întruni peste 10% din sufragii la nivel naţionale vor participa la această distribuire.

În baza unei legi adoptate în marte, partidele au putut constitui pentru prima dată alianţe, care le va permite celor care nu au obţinut 10% din voturi să acceadă totuşi în parlament.

Pe buletine, partidele sunt grupate în alianţe, dar alegătorii vor aplica ştampila pe căsuţa unui singur partid.

Noua lege autorizează de asemenea validarea buletinelor de vot pe care nu a fost aplicată ştampila oficială, o măsură aplicată deja la referendumul din 2017 şi care a provocat suspiciuni de fraudă.

În plus, legea autorizează fuzionarea anumitor circumscripţii electorale şi deplasarea urnelor de la o circumscripţie la alta ca ‘măsură de securitate’.

Forţele de securitate sunt autorizate să intre în secţii dacă sunt chemate de un cetăţean, un observator sau un responsabil, în caz de incidente.

Opoziţia denunţă măsuri vizând intimidarea numitor alegători, mai ales în sud-estul cu majoritate kurdă.

Pentru alegerile legislative au fost formate două alianţe. Prima, Alianţa Poporului, grupează Partidul Justiţiei şi Dezoltării (AKP, la putere) şi Partidul Acţiunea Naţionalistă (MHP). Partidul Marii Uniuni (BBP) prezintă candidaţi pe listele AKP.

A doua, Alianţa Naţiunii, este formată din Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Partidul Bun (Iyi Parti, dreapta naţionalistă) şi Partidul Fericirii (Saadet, conservator).

Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd), Hüda-Par (islamist kurd) şi Partidul Patriotic (VP) se prezintă singure.